Constantin Rauta: "Condamnarile politice trebuie anulate" Savantul Constantin Rauta, fost ofiter de informatii si cel care a citit mesajul generalului Pacepa la lansarea cartii acestuia "Programat sa ucida: Lee Harvey Oswald, KGB-ul si asasinarea lui Kennedy", a fost prezent ieri la emisiunea "Prima editie" de la postul de televiziune Antena 3. Dupa cum se stie, Constantin Rauta la fel ca si generalul Pacepa, cu care de altfel este prieten, a fost condamnat la moarte in timpul regimului comunist. Spre deosebire de cazul fostului adjunct al DIE, Constantin Rauta nu a fost reabilitat nici pana in momentul de fata, condamnarea sa nefiind anulata. In cadrul emisiunii, savantul, care a lucrat pana de curand la NASA, a declarat ca, in opinia sa, toate condamnarile politice ar trebui anulate intrucat ele "nu-si au sensul, nu-si au rostul". "Am fost condamnati pentru ca nu am lucrat impotriva NATO, nu am spionat impotriva NATO. Acest lucru era considerat tradare", a mai spus Rauta care a dezvaluit faptul ca regimul Ceausescu a incercat sa il asasineze in SUA. Protestul lui Ticu Dumitrescu Actul normativ in chestiune a suscitat, de-a lungul timpului, numeroase critici. De pilda, inserarea, in textul din 1990 a OG 105/1999 privind persoanele persecutate din motive etnice sau rasiale intre 14.09.1940 si 23.08.1944, este in vadita contradictie cu caracterul perioadei avute in vedere initial. Este o incompatibilitate clara, impotriva careia Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele AFDPR, (care s-a luptat din rasputeri pentru drepturile fostilor detinuti anticomunisti) a protestat viguros intr-o "Scrisoare deschisa", adresata sefului Guvernului la 04.12.1999, contestand nu fondul textului ci introducerea lui in D.L. 118/90. Pe langa "clara incompatibilitate incepand cu perioadele de care se ocupa", semnatarul arata ca "nu trebuie uitat ca Moscova si slugile sale din Romania s-au folosit de toti care intr-un fel sau altul au avut de suferit din motive etnice si rasiale intre 1940 -1944. Dintre acestia, unii erau sau au devenit activisti comunisti iar o parte dintre ei au avut chiar si functii si roluri importante in aparatul de opresiune (alaturi de cei de etnie romana care, bineinteles, erau majoritari)... Nu e oare imoral, ofensator si nedrept sa punem alaturi de victimele comunismului pe tortionarii acestora?" Remarcand, cu amaraciune, ca, la zece ani de la revolutia anticomunista (1999) exista, inca in vigoare, legea ilegalistilor comunisti, liderul ADFPR observa si ca "nemultumeste profund faptul ca acest DL 118/1990 a fost transformat intr-un fel de lege a pensiilor si un sac fara fund, unde sunt aruncate toate categoriile nemultumite(...)". Un lucru este cert: drepturile cuvenite fostilor detinuti anticomunisti sunt, in Romania, (unde regimul Gulagului bolsevic a fost de-a dreptul ucigator) ridicol de mici in comparatie cu situatia din celelalte state excomuniste. Iata de ce credem ca se impune, in regim de urgenta, rediscutarea actului normativ in chestiune de catre Parlament. Este profund imoral ca tortionari ca Plesita, cercetat pentru instigare la crima si la acte de teroare, sa huzureasca in timp ce victimele comunismului isi tarasc zilele de azi pe maine. (Alexandru MIHALCEA)