Ioan GROSAN 

"Ei, mamaie, ai votat calul?" "Nu l-am gasit, ca nu vad prea bine", a raspuns ea usor stanjenita. "Si pe ce-ai pus stampila?" - am zis eu, cuprins de-o cumplita banuiala. "Pe ce se vedea mai bine, pe muncitori", a zis soacra-mea, care lucrase la Uzinele "Republica". "Ce muncitori!?" "Pai era un desen cu o nicovala si un ciocan". Adica sigla Partidului Rromilor. Cred ca in situatia soacrei mele care nu vedea prea bine se vor afla peste cateva zile sute de mii (daca nu milioane) de alegatori. Cu toate caravanele sonore care bantuie orasele, cu toate chioscurile unde se servesc pliante, abtibilduri si ceai la liber, cu toate cartonasele de tip "No disturb", avand pe dansele chipul de o nespusa gingasie al lui Stolojan, care ni se agata de clanta apartamentului (si care mie imi evoca sintagma cu "Cine-a pus ceva pe clanta?"), cu tot afisul grotesc al taranistilor infatisand niste domni in impecabile costume - banuiesc - Armani, dar cu nojite si opinci (mai lipsea sa li se vada ceasurile Rollex "Made in Hong-Kong", insula eminamente agrara), cu toate emisiunile tv, e o asemenea bulibaseala in campania asta electorala, incat nu numai ca n-o sa-i mai indic soacrei mele ce sa voteze, ci o sa-i spun ca poate sa-si si uite ochelarii acasa, ca tot aia e.