Octavian HOANDRA 

Daca luam in calcul fondul in care deja este "instalat" orasul, - adica un "miez" dulce, in jurul caruia s-au adunat, precum albinele, zeci de firme puternice, unele chiar giganti ai tehnologiilor de varf pe plan mondial, dar si urmatorii zece-douazeci de ani, cu prognoze dintre cele mai optimiste, in ce priveste dezvoltarea lui, avand ca axa una dintre cele mai prestigioase universitati, "UBB", ar trebui sa avem in mediile de afaceri autohtone o deschidere spre diverse forme de asociere, de constructii comune, asa cum ar si fi de asteptat pentru un oras in plina ascensiune economica. Dar pentru ca am vorbit mai sus de mitologie, iata ca orasul "de pe Somes" face posibil ca din timp in timp sa se faca simtita deasupra a tot ce merge bine, o amintire trista, o mitologie pe care orice istorie si-ar dori-o trecuta: mitologia grofului, vizibila pentru cei care stiu sa observe dincolo de evidentele simple. Si, de fapt, nu trebuie sa fii un rafinat al istoriei (clujenii mai mult decat alti romani sunt mai sensibili la aceste "amintiri" nu foarte indepartate), sa observi ca groful de altadata a fost si este prezent acum si aici. Groful modern asemeni celui de odinioara vrea tot. Vrea sa stapaneasca orasul, vrea sa cumpere tot pamantul care se poate cumpara, isi doreste ca cele mai bune afaceri din zona sa fie ale lui, vrea sa aiba de partea sa toti politicienii care se afla la putere. Nu se fereste sa-i cumpere, la o adica, iar o data politicienii cumparati, groful modern al clujului are, pe de o parte asigurata protectia impotriva justitiei, dar si linistea ca in legatura cu averea construita (tot) din proprietatea Statului nu-l va deranja pe nimeni. De asemenea, vrea ca toti aceia care ii ameninta in vreun fel statutul de grof sa fie compromisi, doborati, anihilati, cu orice pret. Pe care acesta e dispus sa-l plateasca, oricat de mare ar fi. Numai ca democratia clujeana nu pare sa mai permita o astfel de mitologie agresiva. Fapt demonstrat cu catava vreme in urma, in cazul PUNR "Banca Dacia Felix" Funar, acesta din urma fiind un caz aparte, de grof primitiv, patologic si destul de lumpen, deservit de o categorie de politicieni de acelasi calibru, devenit din "stapanul" Clujului un biet parlamentar care mai exista in mentalul colectiv, doar multumita personalitatii lui Vadim Tudor. Desi groful clujean post-Funar este mai bogat, mai rafinat si mai versat, el este "servit" de acelasi gen de indivizi minusculi, care nu cred nici in onoare, nici in prietenii sau principii, ci doar in propriile avantaje materiale. Sistem care va face din caderea oricarui grof care viseaza sa-si "bage Clujul in buzunar" si sa-i distruga pe toti ceilalti considerati periculosi, doar un fapt "de drept comun", ca oricare esec. Cat despre politicieni, acestia vor ramane intotdeauna la fel: pentru ei caderea unui grof nu inseamna decat o paguba colaterala.