Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii continua politica de a recunoaste comiterea de greseli si abuzuri profesionale ale procurorilor DNA, fara a lua nici o masura contra acestora. Ieri, Sectia de procurori a CSM si-a insusit un material de control al Inspectiei Judiciare, in care s-au retinut in sarcina sefului Sectiei a II-a din DNA, Doru Florin Tulus, comiterea unor erori profesionale de natura sa alarmeze clasa politica. Este vorba de sesizarile adresate CSM de vicepresedintele Senatului, Norica Nicolai, si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care au semnalat faptul ca Tulus si-a permis, contrar Constitutiei, sa ceara Parlamentului sa emita un act prin care sa certifice daca senatorul Verestoy Attila a participat la o sedinta de aprobare a OG nr. 41/2005. Reprezentantii Parlamentului au calificat gestul lui Tulus drept unul de intimidare al membrilor legislativului si o incercare de a induce acestora o teama ca procurorii DNA le pot oricand deschide dosare penale pentru ca au votat o lege intr-un anumit fel. Potrivit art. 72 din Constitutie "Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile poltice exprimate in exercitarea mandatului". Cu toate acestea, pentru a instrumenta un dosar penal, procurorul Doru Tulus a solicitat Senatului sa i se dea in scris daca senatorul Verestoy Attila a participat la sedinta din data de 28 martie 2006 in care s-a aprobat Ordonanta Guvernului nr. 41/2005, si sa i se comunice in acelasi timp si o copie certificata a stenogramei cu dezbaterile de la respectiva sedinta. La 26 aprilie 2007, Tulus a constituit un dosar penal (nr. 87/P/2007) pe numele lui Verestoy Attila, pentru ca la 14 mai a.c. sa solicite informatiile mai sus aratate. Necunoasterea legii Inspectorii CSM care au analizat sesizarile celor doua Camere ale Parlamentului au constatat ca nu era necesar ca Tulus sa solicite Parlamentului stenogramele dezbaterilor, intrucat informatiile cu pricina se publica, conform legii, in Monitorul Oficial, partea a II-a. Pe de alta parte, s-a stabilit ca adresele lui Tulus "denota necunoasterea dispozitiilor legale referitoare la organizarea si functionarea celor doua camere ale Parlamentului si justifica reactia autorilor celor doua sesizari" (...) "Modalitatea de redactare a adresei nr. 87/P/2007 din 14 mai 2007 de catre procurorul sef al Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, prin care se solicita Senatului Romaniei sa comunice daca senatorul Verestoy Attila participase la dezbaterile finale in care se aprobase proiectul de lege privind adoptarea OG nr. 41/2005, solicitare urmata de inaintarea procesului-verbal al dezbaterilor a fost de natura sa produca temerea ca oamenii politici ar putea fi urmariti pentru voturile sau opiniile publice exprimate in exercitarea mandatului". Totusi, desi s-a demonstrat ca Tulus a gresit nepermis (si nu era la prima gafa), materialul de inspectie insusit de Sectia de procurori a CSM, a propus ca masuri simpla atasare a notei de inspectie la dosarul profesional al procurorului, pentru a fi luata in calcul la momentul evaluarii profesionale a acestuia. Evaluare care se face, potrivit legii, o data la trei ani. In replica, DNA neaga ca ar fi cerut detalii despre modul in care senatorul Verestoy Attila a votat proiectul de lege, precizand ca procurorii cunosc Constitutia.

Razvan SAVALIUC