Adrian SEVERIN 

Dincolo de punerea in discutie a bazelor principiale ale politicii publice singura regula democratica realist aplicabila este aceea a mandatului neimperativ potrivit careia alegatorii indica tintele si evalueaza rezultatele dar nu impun continutul actului de conducere. Din aceasta perspectiva "democratia referendara" pentru care pledeaza Presedintele Basescu este, in realitate, o demagogie si o ipocrizie vizand distrugerea democratiei prin crearea unui haos social menit sa faca acceptabila o conducere autoritara. Prin dezbaterea publica poporul poate indica legislativului ce sa legifereze dar nu cum sa legifereze. Organizarea unui referendum - chiar si consultativ - intr-un domeniu care se reglementeaza prin lege este un act nedemocratic in masura in care tinde sa impuna Parlamentului adoptarea unei legi anume. Studii de specialitate serioase arata ca daca multi romani doresc "votul uninominal", majoritatea lor nu stie ce este el, cum functioneaza si care-i sunt efectele (pozitive si negative). Mai nimeni nu cunoaste variantele acestui sistem de votare. Or, democratia nu functioneaza decat atunci cand dreptul de a opta este exercitat de persoane care stiu pentru ce voteaza. Este motivul pentru care in tari precum Elvetia - unde recurgerea la referendum este frecventa - consultarea populara presupune dezbateri structurate si o informare detaliata care dureaza chiar si cativa ani de la declansarea procesului si pana in ziua sufragiului. Democratia are ca dimensiune esentiala transparenta. Daca un partid, neputand convoca un referendum, poate propune un sistem de vot care il avantajeaza subliniind doar meritele proiectului sau, seful statului ca garant al echilibrului constitutional este obligat sa aduca in discutie atat argumentele pro cat si cele contra unei anumite formule. Un referendum organizat prin surprindere, cu dezbateri care se suprapun peste alegerile europene si in care Presedintele tarii dezvolta un discurs populist ocultand efectele negative, fie ele si secundare, ale mecanismului de vot asupra caruia cetatenii sunt chemati a se pronunta, nu intruneste nici unul dintre criteriile europene care califica un asemenea exercitiu drept liber si corect. Pe acest fond s-a trecut la raspandirea ideii false ca si in conditiile unui referendum nevalabil, un eventual raspuns pozitiv la intrebarea pusa ar trebui tratat ca politiceste obligatoriu pentru Parlament in masura in care majoritatea favorabila, desi insuficienta, ar fi masiva. In acest context sa reamintim ca in cazul hotararilor a caror adoptare cere un numar minim fix de voturi, voturile neexprimate sunt voturi impotriva. De regula, in asemenea proceduri, la vot vin doar cei care sunt de acord cu solutia propusa. Daca acestia nu aduna o anumita majoritate inseamna ca majoritatea este impotriva. Or, vointa majoritatii, fie ea si implicita, prevaleaza asupra vointei minoritatii, chiar daca explicita. Cei ce vor vota "pentru" la referendumul din noiembrie o vor face pentru initiativa PSD. Cei ce sunt impotriva procedurii prezidentiale vor vota contra sau se vor abtine. Chemand la sustinerea proiectului alegerilor uninominale initiatorii lui nu pot ignora caracterul nedemocratic al mijloacelor Presedintelui Basescu. Scopul nu poate scuza totdeauna mijloacele. Mai ales cand mijloacele ascund scopuri nescuzabile.