Directia Nationala Anticoruptie se afla in mijlocul unui adevarat razboi purtat intre PNL si PD, formatiuni care incearca sa-si asigure controlul institutiei. Situatia nu este insa deloc unica in Europa, ea putand fi intalnita chiar si la varful Uniunii Europene. Cu mici diferente insa. Astfel, la cel mai nivel inalt din UE are loc o teribila lupta intre cel putin doua tabere de europarlamentari care incearca sa controleze cea mai puternica institutie de lupta anti-frauda: OLAF. Tinand cont de faptul ca Oficiul este un organism in atributiile caruia intra chiar si anchetarea europarlamentarilor, se poate spune ca asigurarea controlului asupra institutiei este vitala pentru o anumita parte a alesilor din PE. Grav este ca cea mai importanta institutie europeana de lupta impotriva coruptiei risca sa ajunga sa fie folosita pentru interese de grup sau personale. Asa cum este cazul DNA-ului din tara noastra. (D.E.I.) "Mi-am dat seama de existenta unei retele transversale de interese care are ca scop controlul asupra OLAF. Dar un serviciu sensibil de investigatii nu poate fi transformat intr-o jucarie personala si foarte primejdioasa in vederea realizarii unor interese private sau a unor intelegeri incheiate pentru a consolida pozitia castigata in timp de unele grupuri transversale de lobby", spunea Lorenzo Cesa, fost parlamentar european si membru al Comisiei de control bugetar, actualmente secretar al Uniunii democrat crestine din Italia. La finele lunii noiembrie, Comisia de control bugetar din Parlamentul European urmeaza sa o audieze pe Rosalind Wrigt, presedinta Comitetului de supraveghere a OLAF, careia europarlamentarul Paul Van Buitenen ii cere sa se pronunte asupra oportunitatii declansarii de catre Comsia Europeana a unei anchete disciplinare impotriva Oficiului European de lupta anti-frauda. In acest sens, Paul Van Buitenen a elaborat un raport de peste 100 de pagini in care reia toate acuzatiile, unele deosebit de grave, privind managementul defectuos al institutiei, precum si intrebarile complexe si deocamdata fara un raspuns final privind renominalizarea, in februarie 2006, a domnului Franz-Hermann Bruner (foto) in fruntea OLAF. Chestiunea este deosebit de serioasa, deoarece existenta unor suspiciuni asupra OLAF, organismul a carui misiune este tocmai sa garanteze imaginea fara pata a institutiilor europene si gestionarii corecte a fondurilor comunitare, poate crea nu numai probleme de imagine ansamblului institutiilor europene, ci poate implica si un dubiu asupra valorii si corectitudinii anchetelor OLAF. Daca macar un procentaj oarecare din acuzatiile lui Paul Van Buitenen se dovedesc adevarate, atunci Parlamentul European ar putea decide sa ceara Comisiei Europene sa declanseze o ancheta disciplinara de mari proportii, ceea ce ar echivala cu explozia unei bombe de mare putere, cu efecte greu previzibile pentru stabilitatea institutionala europeana. Van Buitenen anunta un nou atac In conditiile in care parlamentarul european Van Buitenen anunta un nou atac cu artileria grea asupra OLAF, credem ca a venit momentul sa se dea niste raspunsuri ample si corecte, atat din partea Directorului General al OLAF cat si din partea Comsiei Europene. Daca nu, in joc se afla credibilitatea principalei institutii ce trebuie sa vegheze la respectarea intereselor financiare europene, cea care investigeaza anual alegatiuni de frauda in valoare de peste un miliard de euro din bugetul comunitar! Daca se va continua la nesfarsit seria luptelor subterane pentru influenta de pe culoarele puterii europene, atunci care vor fi efectele finale asupra OLAF si ce valoare vor mai avea anchetele sale? Cum va mai preda OLAF lectii de moralitate si corectitudine tarilor membre, inclusiv Romaniei, daca oricand i se poate raspunde reluand acuzatii de extrema gravitate, cum sunt cele formulate de Paul Van Buitenen? Atacul pe care-l declanseaza parlamentarul european nu este unilateral inspre OLAF. El implica in aceeasi masura si Comisia Europeana pe care o acuza direct de "modelarea" unor raspunsuri complet nesatisfacatoare la intrebarile sale, in incercarea de evitare a unui scandal institutional de mari proportii. De asemenea, el prevede doua scenarii posibile pentru viitorul imediat: fie institutiile europene vor incerca sa gereze situatia prin declansarea unei anchete interne, fie scandalul se va externaliza in formula "exploziei bombei cu ceas". Iata argumentele sale carora, de fiecare data, am contrapus replicile care ne-au parvenit din partea institutiilor europene sau personalitatilor vizate. Comisia Europeana respinge acuzatiile lui van Buitenen Care este raspunsul Comisiei Europene la acuzatiile aduse de Paul Van Buitenen? Iata pozitia oficiala, exprimata de Maximilian Strotman, purtator de cuvant pe probleme de lupta anti-frauda al vice-presedintelui Comisiei, Siim Kallas (foto). Este adevarat ca fisa postului pentru Directorul General al OLAF, cea care a fost folosita pentru procedura de nominalizare, a fost scrisa pe computerul personal al domnului Br�ner si cum va explicati ca a fost trimisa de CE ca raspuns oficial unui ziarist din Luxemburg? Nu, nu este corect. Elementele initiale privind fisa postului au fost trimise de departamentul "resurse umane" ca baza pentru pentru o schita de proiect a Directiei Generale Administratie, urmata de propunerea finala a Comisarului Siim Kallas, cea care a fost adoptata de Colegiul Comisarilor pentru a fi data publicitatii. Documentul initial a fost scris pe computer de catre o secretara de la OLAF pe un document care a avut datele de identificare electronice ale domnului Bruuner. Nu este un lucru neobisnuit in procedurile administrative. Nota respectiva a fost trimisa ziaristului respectiv la cererea sa. Cum va explicati faptul ca dl. Br�ner a primit de la CE un e-mail cu toate datele din CV-uri competitorilor sai? Aceasta nu reprezinta un avantaj pentru dl. Br�ner, dat fiind ca era candidat in aceasta competitie? Nu. Comisia a clarificat acest lucru in timpul audierilor din 2005 de la Parlamentul European: dl. Br�ner nu a primit CV-urile celorlalti candidati. Toti candidatii aflati pe lista au fost informati corect despre procesul in desfasurare, inclusiv despre numele celor ramasi in cursa. Cum comenteaza comisarul Siim Kallas afirmatia domnului Van Buitenen privitoare la existenta unor presiuni directe facute asupra lui de domnii P�ttering si Schultz? Comisarul Siim Kallas nu are nici un comentariu de facut. Numirea domnului Br�ner este urmarea unor consultari care s-au incheiat printr-un consens intre Comisie, Parlament si Consiliu si care s-au purtat conform unei proceduri transparente la care au participat atat cele trei institutii mentionate deja cat si Comitetul de supraveghere al OLAF. Comisia a luat decizia de a-l renominaliza pe dl. Br�ner in deplin acord cu Parlamentul si Consiliul care a avut posibilitatea sa participe pe larg in tot procesul de selectie. Cele trei institutii au fost reprezentate si si-au exprimat punctul de vedere atunci cand s-a ajuns la o intelegere in momentul dialogului din 2 februarie 2006, ziua in care toata lumea s-a pronuntat in favoarea domnului Br�ner. Cum va explicati faptul ca nu a fost examinat la timp CV-ul unuia dintre candidatii de pe lista finala de cinci persoane si ca numele domnului Denolf a fost retras doar dupa ce lista ajunsese la Parlament si la Consiliu? Pentru a se limita incarcatura administrativa, practica standard a Comisei Europene privind posturile superioare de management, se lucreaza pe baza declaratiilor facute de candidati, si verificarea diplomelor si anilor de experienta profesionala se face doar inaintea luarii deciziei finale. Deoarece, in acest caz, erau implicate institutiile Parlamentului si Consiliului, aceasta verificare s-a facut mai inainte si, in momentul respectiv, a devenit limpede ca dl. Denolf nu raspundea criteriilor din fisa postului in ce priveste anii de experienta profesionala dupa terminarea facultatii. De ce nu a fost inlocuit dl. Denolf cu un alt candidat? Dupa intervievarea celor 11 candidati propusi de Comitetul de preselectie, Comitetul consultativ pentru nominalizari a retinut cinci candidati susceptibili de a ocupa pozitia de Director General al OLAF. Lista aceasta a fost adoptata de Comisie pe data de 20 iulie 2005. In consecinta, daca numele unuia dintre cei 5 candidati este retras de pe lista, nu poate exista un inlocuitor si numarul candidatilor este redus automat. Aceasta este procedura normala. OLAF sustine ca n-a fost nici o disjungere In ce priveste primul element de suspiciune majora semnalat de parlamentarul european, cel privind separarea anchetei care viza mai multi oficiali europeni si finalizarea cercetarii doar in partea ce privea persoana aflata in Comitetul de preselectie pentru concursul de directori la OLAF (caz relatat pe larg intr-un alt material publicat de ZIUA), se pare ca domnul Van Buitenen detine o informatie eronata. Caci iata ce afirma OLAF: "Investigatia OLAF a fost deschisa pe 17.07.2000 asupra unor acuzatii privind procedurile de licitatii pentru efectuarea unor studii ce urmau sa fie facute in Italia asupra pietei muncii. In decursul verificarilor, a reiesit ca mai multe persoane au avut un posibil rol in respectivele iregularitati si ca au actionat sau au putut actiona impotriva reglementarilor prevazute in Regulamentul Personalului. Iata de ce, imediat dupa ce au aparut acuzatiile respective, le-a fost trimisa o scrisoare precizand circumstantele posibilei lor implicari. Aceasta s-a facut din considerente de echitate, dar si pentru a respecta dreptul acelor persoane de a fi informate asupra posibilei lor implicatii in investigatie. Persoanele respective au fost intervievate pentru le oferi posibilitatea de a-si exprima propriile opinii asupra faptelor in cauza... A fost redactat un singur Raport final de caz, descriind in detaliu rezultatul investigatiilor in relatie cu fiecare dintre persoane. A fost facuta si o recomandare privind luarea de masuri ulterioare (in cazul unor persoane, nu s-a propus continuarea actiunii) si pozitia fiecarei persoane a fost foarte clar prezentata. La data de 24.01.2007, OLAF a luat o decizie finala asupra Raportului si, ca urmare, rezultatul investigatiei a fost notificat fiecarei persoane in parte. Procedurile respective au fost facute in cadrul unei anchete unice si fara a se tine cont de pozitia sau rangul vreuneia dintre persoane". Temutul Oficiu Antifrauda Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) este o puternica institutie comunitara, aflata sub umbrela Comisiei Europene. Oriunde sunt investiti sau cheltuiti bani europeni, privirile comisarilor OLAF sunt atent atintite pentru a preveni deturnarea fondurilor alocate prin felurite programe europene. Orice program finantat de UE este atent urmarit de la inceput si pana la finalizare. In aceasta privinta, comisarii OLAF nu au nici o restrictie, in competentele lor intrand verificarea modului in care sunt cheltuiti banii europeni, pornind de la guvernele statelor membre UE, si pana la deconturile parlamentarilor europeni. Putin cunoscuta in Romania, OLAF este o institutie de temut in Vest. Cu dotari impresionante, cu specialisti de prima marime, experti, magistrati, politisti, foarte de bine platiti, pentru a nu fi supusi tentatiilor de coruptie. OLAF este abilitat sa coopereze cu organele judiciare ale tuturor statelor membre UE in prevenirea si combaterea oricarei forme de criminalitate economico-financiara care afecteaza veniturile comunitare sau banii europeni. Cu toate acestea, OLAF nu se poate substitui nici unui organ de urmarire penala. In toate cazurile in care sunt depistate fraude europene, dosarele deschise de OLAF sunt inaintate Justitiilor statelor membre, pentru recuperarea prejudiciilor si tragerii la raspundere a rau-facatorilor. (R.S.) Scandalul OLAF, o bomba cu efect intarziat Ca europarlamentar, sunteti multumit cu raspunsurile primite pana acum de la OLAF si de la Comisia Europeana? Nu, pentru ca uneori au un caracter strict informativ, dar adesea sunt evazive sau nu ofera toate raspunsurile pe care le-as fi dorit. Spre exemplu, atunci cand solicit cronologia unui caz anume, nu o primesc. Daca cer sa mi se precizeze daca au fost corecte standardele conform carora s-a facut o numire oarecare, singurul raspuns este decrierea amanuntita a unei proceduri teoretice, cu declaratia ca procedura fusese aplicata ca atare si in mod corect. Am adresat o prima serie de 14 intrebari in martie, apoi in septembrie am pus o noua serie de 15 intrebari. Daca raspunsurile continua sa fie tot asa, atunci va trebui sa adopt un alt plan, deoarece pare-se ca sistemul intrebarilor parlamentare nu functioneaza... De ce credeti ca se petrece acest lucru? Aveti impresia ca cineva incearca in mod deliberat sa ascunda adevarul? Explicatia este ca nu sunt niste profesionisti. Nu spun ca-si fac prost treaba in mod intentionat, cred ca se straduiesc sa faca o treaba buna, dar fac greseli ca oricare dintre noi. In acest caz, ar trebui sa-si recunoasca greselile si sa incerce sa amelioreze situatia. Nu fac asta. Dimpotriva, se poarta de parca totul ar fi perfect si continua pe acest drum, deoarece sunt speriati ca daca in presa va aparea o imagine negativa asupra organizatiei lor, asta va avea un efect negativ asupra modului in care lucreaza. Dimpotriva, eu cred ca ar fi bine pentru imaginea publica a Comisiei Europene si a OLAF sa admita ca au facut greseli si, ca urmare a recunoasterii acestui lucru, sa-si imbunatateasca procedurile si actiunile. Una dintre intrebarile dvs. se referea la cazul pe care l-am prezentat deja, al directorului din Comisia Europeana care, stiind ca se afla de mult timp sub ancheta OLAF, a acceptat sa faca totusi parte din comitetul de preselectie pentru desemnarea a doi directori din OLAF. Ati afirmat ca sunteti uimit de faptul ca, din dosarul mare de ancheta, s-a decis separarea cazului persoanei respective si ca e ceva foarte straniu. Ce va ingrijoreaza? In mod normal, daca ai o investigatie care duce la o recomandare asupra posibilitatii daca sa se lanseze sau nu o ancheta disciplinara impotriva unui grup de oficiali europeni, investigatia se poarta asupra cazului in intregimea sa. La fel si concluziile care trebuie sa priveasca toate persoanele implicate in cazul respectiv. Nu mi se pare deloc normal faptul ca a fost disjuns dosarul pentru o anumita persoana, s-au pus concluziile, apoi se continua cu celelalte persoane implicate in caz. Am vazut foarte multe rapoarte asupra unor oficiali europeni acuzati de ilegalitati si, mereu, raportul este complet si in care sunt prezentate absolut toate recomandarile pentru persoanele anchetate. De ce sunt atat de mult interesat de acest caz? Pentru ca numele doamnei directoare din Comisia Europeana care facea parte din Comitetul de preselectie se afla in dosarul de ancheta alaturi de numele altor inalti oficiali din Comisia Europeana, apoi cazul doamnei respective a fost disjuns si cred ca unul dintre motive a fost tocmai situatia creata care era un clar conflict de interese. Erau doua modalitati de a rezolva situatia: fie scoaterea persoanei din Comitetul de preselectie si continuarea procesului cu o alta persoana care sa nu se afle sub investigatia OLAF, ori se incheie rapid investigatia astfel incat doamna respectiva sa poata sa-si ocupe fara probleme locul... Si totusi, care a fost, din punctul dvs. de vedere, motivul disjungerii dosarului? Credeti ca cineva a avut interesul sa faca acest lucru cu o intentie anume? Cred ca nu trebuie sa mergem prea departe. Din punctul meu de vedere, a fost vorba doar despre o greseala, fiind aleasa o solutie gresita. Sa presupunem ca sunt in locul domnului Bruner. La un moment dat, unul dintre directorii OLAF, fie dl Perducca, fie domnul Ilett, imi spune ca directoarea de la Comisia Europeana care se afla in Comitetul de preselectie pentru concursul pentru cele doua posturi vacante de director, se afla sub investigatia OLAF! Trebuie sa faci ceva cu aceasta informatie, vezi ca este vorba despre un conflict de interese, iar scoaterea unei persoane din Comitetul de preselectie era o masura drastica, ce putea fi perceputa intr-un mod negativ. S-ar putea ca dl. Bruner sa fi intrebat daca este vorba despre o investigatie serioasa, dureaza sau nu de mult timp. Probabil ca dovezile nu erau foarte serioase si atunci poate dl. Bruner a intrebat de ce nu se concluzioneaza cumva acest caz. In acest caz, nu ar mai fi existat conflict de interse. Sigur, imi pot inchipui ca asa s-au petrecut lucrurile, nu cred ca dl. Bruner a avut obiective gresite si ar fi dorit sa ascunda ceva. Pur si simplu, daca acesta este scenariul posibil, a luat o decizie gresita. Ati exprimat dubii foarte serioase asupra validitatii si corectitudinii procesului care a dus la renominalizarea domnului Bruner in functia de Director General al OLAF. Care sunt argumentele dvs? Nu am cateva semne de intrebare, ci zeci de semne de intrebare! Sunt atat de multe probleme in ce priveste realegerea domnului Bruner in acest post, incat nici nu stiu cu care sa incep. In primul rand, este vorba despre influentarea politica a procesului de nominalizare. Sigur, fiindca eu insumi sunt parlamentar european, stiu ca exista lobby politic. Daca un german doreste sa fie numit intr-un post important, atunci politicienii germani vor face lobby pentru el. E un lucru normal. Dar daca observa ca politicienii germani se lanseaza intr-un lobby atat de puternic incat ajunge sa interfereze cu procesul normal de selectie, atunci mergi dincolo de limitele posibile. Asta au facut politicienii germani, incalcand limitele acceptate pentru ceea ce era posibil sa se faca in sprijinul renominalizarii domnului Br�ner in fruntea OLAF. Conform informatiilor pe care le detin, atat domnul Schultz, presedintele grupului socialist, cat si domnul Pottering, acum Presedintele Parlamentului European, pe atunci liderul grupului PPE, au facut un lobby extrem de intens in favoarea numirii domnului Br�ner. Au facut-o direct la nivelul domnului Siim Kallas, vice-presedintele Comisiei Europene si, indirect, punand presiune prin intermediul reprezentantilor lor in Comitetul de control bugetar. A doua problema este modul in care s-a desfasurat chiar procesul de selectie. Prima etapa a fost in sine o problema: postul vacant a fost publict doar la nivel intern in institutiile europene. Evident, pot spune ca, chiar inainte de publicarea avizului de concurs, ca exista doar o singura persoana care indeplinea setul de conditii necesare si acesta era chiar dl. Br�ner insusi. Nimeni, in institutiile europene, nu avea aceeasi experienta profesionala ca dl. Br�ner... Deci, daca se concepe un aviz de concurs destinat publicarii doar in interiorul institutiilor europene, daca ai un nivel minim de inteligenta, stii deja ca dl. Br�ner va fi singurul candidat sau ca, in cel mai bun caz, se vor mai prezenta doar cativa. Si asa s-a intamplat deoarece, dupa epuizarea procedurilor interne in institutii, a aparut doar un singur candidat valabil. In acelasi context, dupa publicarea externa a avizului de concurs, au aparut aproximativ 180 de candidati, iar Comisia compusa din experti independenti, condusa de fostul presedinte al Curtii Europene de Conturi, a inceput studiul dosarelor candidatilor. A rezultat asa-numita "lista scurta" care continea doar sapte nume la care s-au mai adaugat ulterior inca patru alte nume. Intre aceste alte patru nume adaugate la lista se afla si cel al domnului Bruner. In mod explicit, in avizul dat de presedintele Comisiei, se mentiona faptul ca domnul Bruner nu fusese convingator nici in aplicatia depusa si nici in ce priveste viziunea sa asupra viitorului OLAF. Daca observam ca aceasta Comisie da o lista cu sapte nume ale celor mai buni candidati si o alta lista cu alte patru nume de rezerva, apoi se ajunge la procedura interna din cadrul Comisiei si, brusc, apare o noua "lista scurta", de data asta cu doar cinci nume, printre care si domnul Bruner, atunci sigur ca pot sa apara niste semne de intrebare. Din lista de candidati existenta, vi se pare ca altcineva ar fi fost indreptatit sa castige? Nu fac decat sa urmez avizul expertilor independenti care au alcatuit prima lista ce competente. Numele domnului Bruner nu figura printre primii sapte, era doar pe lista de rezerve. Si cred ca, daca cei de la Comisia Europeana ar fi urmarit cu toata obiectivitatea acest aviz, domnul Bruner ar fi fost eliminat si numele sau nu ar fi aparut niciodata pe ultima lista, cea finala, cu cinci concurenti. Dar mai am un alt semn de intrebare... In procedura de selectie, au existat multe coincidente care, desi fiecare poate fi explicabila in sine, au lucrat in favoarea domnului Bruner. Spre exemplu, fisa postului provenea chiar din computerul domnului Br�ner. Comisia Europeana trimite fisa respectiva catre un ziarist din Luxemburg si, cand acesta s-a uitat in proprietatile documentului transmis pe e-mail, a vazut ca fusese editat pe computerul domnului Br�ner. Cu toate ca cei de la Comisie au o explicatie tehnic valabila pentru a lamuri cum s-a petrecut asta, este vorba despre o concidenta ciudata si care ridica un semn de intrebare. O alta coincidenta este si faptul ca, din greseala, Comisia Europeana a trimis domnului Bruner toate detaliile privindu-i pe ceilalti candidati. S-a folosit, ni s-a spus, o lista standard de adrese pre-memorate cu persoanele care puteau primi aceste detalii, printre ele fiind si Directorul General al OLAF. Astfel insa, domnul Bruner a avut acces la toate detaliile privindu-i pe ceilalti candidati de pe "lista scurta". Sigur, cei de la Comisie au dat asigurari ca, chiar daca a primit aceste detalii, domnul Bruner nu a deschis lista respectiva... dar asta este o coincidenta care ar fi putut fi in favoarea domnului Bruner! Mai este si problema a ceea ce s-a intamplat dupa ce lista finala cu cinci candidati a fost inchisa si trimisa oficial, ca atare, Parlamentului si Consiliului European. Deci, dupa ce s-a inchis lista, Comisia retrage numele domnului Denolf pe motiv ca CV-ul sau nu corespundea pe deplin cerintelor din fisa postului, adica nu avea experienta ceruta de 15 ani... Inca o coincidenta in favoarea domnului Bruner, caci Parlamentul European a avut de ales doar dintr-o lista de patru candidati si nu de cinci. Ce sperati sa realizati acum, din moment ce precedentele interpelari parlamentare nu au avut nici un succes? Redactez acum un raport pe care-l voi adresa doamnei Wright, presedinta Comitetului de Supraveghere a OLAF si, dupa cum puteti vedea, vorbesc aici despre toate problemele din cadrul acestei institutii, inclusiv despre procedura de selectie a directorului general si interferentele statelor membre... Un raport de aproximativ 100 de pagini in care voi prezenta in detaliu tot ceea reprezinta, in opinia mea, probleme in functionarea acestei institutii. Voi da raportul si domnului Bruner, caci trebuie sa stie ce scriu despre el si, astfel, nu vor putea sa ma acuze ca nu am urmat cu foarte mare grija procedurile existente. Doamna Wright se va prezenta in fata Comisiei de control bugetar a Parlamentului European pe 26-27 noiembrie si va spune cu acel prilej daca, pe baza acestor date, considera ca este cazul sau nu sa se declanseze o ancheta disciplinara. Apoi va fi implicat si domnul Kallas, vicepresedintele Comisiei Europene, procesul este inca intern si sub control, dar se extinde. Si, la un moment dat, actorii din institutiile europene trebie sa decida daca vor sau nu sa faca ceva. Ori vor dori sa-l trateze pe plan intern, la nivel institutional, ori e vorba despre o bomba cu efect intarziat care va exploda... Franz-Hermann Br�ner, director general al OLAF Afirmatii jignitoare pentru Comisie, Parlament si Consiliu "Alegatiile facute de dl Van Buitenen privind renominalizarea mea sunt nu numai jignitoare in ceea ce ma priveste, dar si pentru intregul personal din subordinea mea si fata de cele trei institutii europene, Comisie, Parlament si Consiliu - care m-au numit in aceasta functie, mai intai in 2000, apoi m-au renominalizat in 2006. Desigur, nu eu trebuie sa comentez aspra procedurilor de selectie pentru functia de director General al OLAF. Singurul lucru pe care-l pot spune este ca, in cursul acestei proceduri in care legislatia UE atribuie un rol decisiv Consiliului, organism in care Germania este in mod firesc reprezentata, ar fi fost chiar neobisnuit sa nu sprijine renominalizarea unui cetatean de origine germana. Va rog sa-mi permiteti sa adaug ca daca este adevarat ca nominalizarea mea a beneficiat de sprijinul presedintilor celor mai importante grupuri politice din Parlamentul European - o alta institutie care, conform legislatiei europene, participa la acest proces - nu pot fi decat mandru de acest lucru. Daca, asa cum afirma, domnul Van Buitenen actioneaza in favoarea intereselor cetatenilor europeni, atunci ar trebui mai degraba sa-l sprijine pe Directorul General al OLAF si personalul sau in lupta extrem de dificila impotriva fraudei si coruptiei, in loc sa ridice obstacole si sa promoveze suspiciuni asupra unei proceduri transparente care implica toate cele trei institutii europene." Armin Machmer, purtator de cuvant al lui Martin Schultz Br�ner a fost ales dupa proceduri absolut corecte "Dl. Br�ner a trebuit sa treaca printr-un proces de selectie foarte serios si complex, in competitie cu o serie de alti candidati foarte valorosi si a fost audiat cu foarte multa atentie de membrii Comitetului pentru control bugetar din Parlamentul European. Nominalizarea domnului Br�ner a fost facuta urmandu-se cu rigurozite toate criteriile stabilite de institutiile europene, atat la nivelul Parlamentului European, cat si al Comisiei si Consiliului. Nici dl Pottering, nici domnul Schultz (foto) nu pot sa-l numeasca in functie pe Directorul General al OLAF, iar acest lucru nu este nici macar o decizie a Parlamentului, ci una comuna a tuturor organismelor europene implicate in acest proces. Pot doar sa va repet ca, in ceea ce priveste procedurile din Parlamentul European, ele au fost absolut corecte, toti candidatii trecand printr-o audiere foarte serioasa si dificila." Lista celor cinci candidati 1. Franz-Hermann BR�NER (ales pentru un prim mandat in fruntea OLAF in martie 2000) 2. Johan CG DENOLF (conduce din 2001 Directia pentru combaterea criminalitatii economice si financiare din cadrul Politiei Federale belgiene) 3. Bjorn ERIKSSON (din 1996, guvernatorul provinciei �stergotland, Suedia) 4. Francois FALLETTI (din 2004, reprezentantul Frantei in Eurojust) 5. Alain GILLETTE (din 2001, directorul auditului extern al ONU)

Pagini realizate de Cristian Unteanu