Timp de aproape trei luni, ZIUA a facut toate eforturile sa afle de la Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) informatii elementare despre consilierii psihologici pentru bolnavii terminali si familiile acestora. Raspunsuri smulse cu clestele si care sunt demne de o antologie a absurdului nu au putut sa ne ofere date simple precum numarul de consilieri psihologici din spitalele de urgenta, de oncologie sau de la morga. Daca unui oficial de la Uniunea Europeana i-ar trece prin cap sa evalueze calitatea serviciului medical din Romania vazuta prin prisma serviciului de consiliere psihologica pentru muribunzi si familiile acestora n-ar putea sa afle mai nimic de la Ministerul Sanatatii. Dincolo de stupefianta lipsa de informatie a celor care se ocupa de finantarea si coordonarea serviciilor medicale din Romania, ramane o realitate resimtita de milioane de romani: eutanasierea subinteleasa care se practica in spitalele de la noi, unde pacientii terminali sunt trimisi acasa fara consilierea psihologica a lor si a familiilor acestora. Pacientii terminali nu sunt tratati cu demnitate si mor ca niste legume stricate de care statul vrea sa scape cat mai repede. ZIUA initiaza prin acest demers jurnalistic o dezbatere nationala despre acest subiect care afecteaza viata a milioane de romani. Un proiect legislativ care sa se adreseze punctual formarii de cadre specializate - psihologi, psihiatri, terapeuti, preoti - pentru bolnavii aflati in faza terminala si pentru familiile acestora se impune cu necesitate. Investigatiile ZIUA dovedesc faptul ca despre consilierii psihologici pentru bolnavii terminali, in Romania, la aceasta ora, nici nu poate fi vorba. In toata lumea civilizata, preutindeni unde sunt adusi muzibunzi ori pacienti in faza terminala exista un psiholog specializat care le ofera acestor oameni un serviciu de consiliere psihologica. Serviciu necesar, de altfel, si la morga, unde dupa necropsie sunt chemate rudele sa identifice cadavre. Spitalele de urgenta din Occident ofera servicii de consiliere psihologica pentru situatiile cele mai dramatice, cum sunt, de pilda, cele in care parintii supravietuiesc copiilor morti in accidente. Consilierea e necesara in cazurile de moarte fulgeratoare, de moarte prin violenta fizica sau in urma unor boli incurabile. Angajari indispensabile Colegiul Psihologilor din Romania ne-a precizat ca datele referitoare la numarul de psihologi raportat la numarul de bolnavi ar trebui sa le aiba Ministerul Sanatatii. Ministerul Sanatatii ori habar n-are de informatii obisnuite, ori nu vrea sa ne raspunda. Dr. Bogdan O. Popescu, medic specialist neurolog la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, ne-a confirmat faptul ca la unitatea medicala unde lucreaza nu sunt consilieri psihologici pentru bolnavii terminali si familiile acestora. "Cred ca exista o uriasa nevoie de asistenta psihologica pentru comunicarea diagnosticului grav, mai ales intr-un spital de urgenta. Medicul de garda are varii responsabilitati carora cu greu le poate face fata, inclusiv comunicarea diagnosticelor grave si a deceselor. Dupa mine, este indispensabila angajarea unor psihologi care sa asiste medicii practicieni de garda in urgenta in comunicarea cu familiile pacientilor cu boli grave, eventual fatale", a declarat Bogdan O. Popescu. "Disproportia intre necesitati si oferta este evidenta in cazul Institutului de Oncologie "Alexandru Trestioreanu" din Bucuresti. Aici, anual, se fac aproximativ 30.000 de internari, toti pacienti cu cancer, si exista un singur psiholog, Coralia Marsu Paun, foarte devotata si eficienta, insa complet depasita de numarul de pacienti", ne-a atras atentia dr. Olivia Sgarbura, preparator universitar Chirurgie Generala - Institutul Clinic Fundeni, UMF Carol Davila, Bucuresti. Olivia Sgarbura (foto) este master in Managementul sistemelor sociale si de sanatate cu tema de dizertatie "Program national de acordare a asistentei psihologice in cadrul retelei sanitare de stat". Ea a predat doi ani de zile psihologie medicala si comunicare si a efectuat mai multe stagii in centre cu preocupari in chirurgia oncologica digestiva din Italia si Spania. "Pentru un pacient neoplazic nu e de ajuns sa ii faci o consultatie ca sa vezi daca e deprimat sau sa ii dai sfaturi general valabile gen "e bine sa exprimi ceea ce simti". Normal, ar trebui sa fie o consiliere realizata de o persoana specializata. In strainatate se practica si consilierea pentru familia pacientului. E nevoie de o psihoterapie realizata de un psiholog specializat in psihooncologie. Aceasta supraspecializare se poate face anual prin colaborarea dintre spitalul parizian Pitie Salpetriere, Institutul Francez, si Institutul Clinic Fundeni", a concluzionat dr. Olivia Sgarbura. "Penibil si pe dos!" In legile actuale, psihologul este incadrat ca profesie auxiliara pentru asistenta medicala. Astfel, legea nu considera ca psihologul savarseste un act de ingrijire medicala, iar Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu deconteaza spitalului consilierea pe care psihologul o ofera pacientilor. Acesta e motivul pentru care spitalele din Romania nu prea sunt interesate sa angajeze psihologi pentru ca ar insemna sa ii plateasca din bugetul propriu, fara sa aiba ramburs din partea CNAS. Secretarul Colegiului Psihologilor din Romania (COPSI), dr. Daniel David, seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, sustine ca este vorba despre o crasa ignoranta. "Este ignoranta romaneasca care confunda servicii de sanatate cu serviciile medicale. CNAS ar trebui sa plateasca servicii de sanatate, dupa o analiza si selectie riguroasa, caci cu totii stim ca bugetul este limitat, nu doar servicii medicale. Asa se intampla in toata lumea! Ironic si numele CNAS, care include termenul de "sanatate", nu "medicale", sugereaza ca asa ar trebui facut. O sa reusim pana la urma in beneficiul pacientilor, caci asa este peste tot in tarile civilizate, doar ca la noi este ca la noi. Totul trebuie sa fie penibil si pe dos si trebuie sa te lupti pentru normalitate", spune acesta. Nu exista psihologi la morga sau urgenta Dr. David a confirmat pentru ZIUA faptul ca in Romania nu exista consilieri psihologici la morga si la spitalele de urgenta. Secretarul COPSI a lucrat in SUA, la Mount Sinai School of Medicine - sectia de oncologie, ca psiholog clinician. "Comunicarea unui diagnostic grav se facea in Statele Unite in colaborare cu psihologul clinician. La noi, medicul crede ca este si psiholog, asta din cauza faptului ca multa vreme psihologia a fost desfiintata la noi. Pentru multi medici psihologul este unul care sta de vorba; unii nu inteleg ca psihologia este o profesie complexa si ca in spatele lui "a sta de vorba" exista tehnici complexe prin care se schimba comportamentul, emotiile si cognitiile bolnavilor cu impact asupra starii de sanatate si boala. Iar pentru asta trebuie studii de specialitate!", a precizat dr. David. Consilierea pe care care psihologul o ofera pacientilor terminali si familiile acestora nu e decontata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Psihologii sunt, astfel, platiti mai ales in regim de cabinet privat sau din fondurile institutiei medicale unde sunt angajati. Un psiholog la 30.000 de pacienti In Romania, cazurile in care li se ofera pacientilor terminali si familiilor acestora consiliere psihologica reprezinta doar exceptii. La Institutul de Oncologie "Alexandru Trestioreanu" din Bucuresti, care are anual peste 30.000 de pacienti, exista doar un singur psiholog cu contract pentru desfasurarea activitatii de consiliere psihologica in sistem de voluntariat. Spitalele de urgenta din Bucuresti nu ofera pentru muribunzi si familiile acestora un serviciu de consiliere psihologica. Doctorul Romeo Dumitrescu a lucrat in Canada ca psihiatru, oferind servicii de consiliere psihologica pentru pacientii terminali. Intors in Romania, a ramas socat de faptul ca serviciul medical este la fel ca pe vremea lui Ceausescu, cand bolnavilor de cancer li se scoteau perfuziile pentru a fi trimisi sa moara acasa. Doctorul Dumitrescu a observat ca in Romania integrata Uniunii Europene nu exista psihologi care sa vorbeasca cu cei care fac dializa sau care sa ii invete pe bolnavii de cancer sa aiba o atitudine in fata mortii. "Nu e nimeni sa te invete ce sa faci in situatii de viata si de sanatate disperate, tocmai cand pacientii au nevoie, mai mult ca oricand, de confort, de o inima, de o carja, ca sa poata astepta sfarsitul in demnitate. In Canada, profesorul de la oncologie le arata muribunzilor muntii, consilierul psihologic discuta cu acestia, iar preotul catolic le citea din cartile postale trimise de enoriasii care il cunosteau pe cel aflat pe patul de suferinta. Nu vreau sa mor in Romania, plec in Canada", ne-a marturisit dr. Dumitrescu. Unde sunt preotii de spital? In acest moment, nu exista in Romania o lege pentru bolile terminale si pentru pacientii terminali. Nu exista prevederi clare despre cand si cine hotaraste intreruperea tratamentului pentru bolnavii terminali, cand si cine decide unde trebuie sa moara un pacient terminal. Totul cade pe sarmanii detinatori de pacienti terminali, care asista, practic, in cele mai numeroase cazuri, la o eutanasiere subinteleasa a rudelor lor. "In primul rand, ar trebui angajati psihologi la toate spitalele, de la cele judetene pana la cele din orasele mici, psihologi specializati in consilierea bolnavilor terminali si a familiilor acestora. Ar trebui sa existe in facultate, atunci cand se studiaza medicina legala, un curs despre atitudinea doctorului fata de bolnavii terminali si situatiile conjuncturale ce apar. Implicarea preotilor de spital in ajutorarea sufleteasca a pacientilor terminali ar trebui sa fie mai substantiala si mai evidenta", spune dr. Dumitrescu. O lege pentru bolnavii terminali Secretarul Comisiei de Sanatate a Senatului Romaniei, cunoscutul doctor stomatolog Constantin I. Gaucan, este si el ingrijorat de situatia cu care se confrunta pacientii terminali si familiile acestora. "E necesar in acest moment un proiect legislativ care sa se adreseze punctual formarii de cadre specializate - psihologi, psihiatri, terapeuti, preoti - pentru bolnavii aflati in faza terminala. Acest necesar proiect legislativ va trebui sa reabiliteze ca specialitate oncologia, proaspat desfiintata ca specializare. Va fi la fel de important sa punem la dispozitia acestor bolnavi preoti initiati in alinarea sufleteasca a Marii Treceri", a precizat senatorul Gaucan care va initia un proiect legislativ pentru bolnavii terminali. Absurditatile lui Nicolaescu ZIUA publica raspunsurile legate de fenomenul consilierii psihologice pentru bolnavii terminali trimise de Ministerul Sanatatii. De la inceputul lunii august, am trimis Ministerului Sanatatii si ministrului Eugen Nicolaescu cateva intrebari legate de consilierea psihologica pentru pacientii terminali si familiile acestora in Romania. Dupa zeci de telefoane si reveniri, am primit un raspuns semnat de Biroul de Presa al Ministerului Sanatatii pe care il publicam integral. Un text demn de o antologie a absurdului. Iata in continuare intrebarile puse de ZIUA si raspunsurile primite de la Ministerul Sanatatii. In momentul de fata, care este numarul de posturi pentru consilierii psihologici sau psihologi in spitalele din Romania in comparatie cu numarul de pacienti? Cate posturi pentru consilierii psihologici au fost scoase la concurs in acest an? In conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanitar, TITLUL VII - Spitale: "Art. 182. in domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice managerul are, in principal, urmatoarele atributii: a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, in functie de normativul de personal in vigoare; b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului; c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal; d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, in vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale in subordine ori in administrare sau retea sanitara proprie; e) numeste, conform art. 183, membrii comitetului director." Asadar, decizia de infiintare ori aceea de scoatere la concurs a posturilor de psihologi in unitatile sanitare publice revine conducerii fiecarei unitati sanitare in parte. Mentionam ca in sistemul public sanitar nu exista functia de consilier psihologic. Ce masuri intreprinde Ministerul Sanatatii pentru ca psihologul sa nu mai fie incadrat ca profesie auxiliara pentru asistenta medicala? Dupa opinia Ministerului Sanatatii, psihologul savarseste un act de ingrijire medicala? O astfel de decizie nu intra in atributiile Ministerului Sanatatii Publice. In sprijnul dvs., va punem la dispozitie datele de contact ale Colegiului Psihologilor din Romania, al carei presedinte este doamna prof.dr. Mihaela Minulescu. De ce Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) nu deconteaza spitalului consilierea pe care psihologul o ofera pacientilor? La aceasta intrebare va poate raspunde CNAS. Cati psihologi are Institutul de Oncologie "Alexandru Trestioreanu" din Bucuresti raportati la numarul de pacienti internati anual? La aceasta intrebare gasiti raspunsul la Institutul de Oncologie "Alexandru Trestioreanu" din Bucuresti, manager: prof.dr. Manu Nicoleta Claudia. Care sunt argumentele pentru care Ministerul Sanatatii a asimilat specialitatea care deserveste pacientii cu cancer in prea vastul domeniu al Medicinei Interne? Ordinul ministrului Sanatatii Publice nr. 1.044/2006 privind aprobarea Nomenclatorului de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 743 din 31 august 2006, prin care unele specialitati medicale erau asimilate, a fost abrogat prin Ordinul nr. 1142 din 28 iunie 2007 privind aprobarea Nomenclatorului de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala, publicat in Monitorul Oficial nr. 478 din 17 iulie 2007, art. 20. Potrivit Anexei 2 din Ordinul nr. 1142 din 28 iunie 2007, oncologia medicala face parte din lista specialitatilor pentru care formarea se face la solicitarea unitatilor sanitare, prin rezidentiat (5 ani) sau a doua specialitate. Drept urmare, specialitatea oncologie medicala este una de sine - statatoare. Cum a reactionat Ministerul Sanatatii fata de protestele si petitiile Colegiului Medicilor din Romania (prof. dr. Mircea Cinteza), prof. dr. Irinel Popescu, presedintele Societatii Romane de Chirurgie, dar si reprezentantii European Society for Medical Oncology, prin care se cerea Ministerului Sanatatii sa modifice decizia de a asimila specialitatea oncologie in medicina interna? Pozitia Ministerului Sanatatii Publice fata de unele proteste privind desfiintarea retelei de oncologie a fost exprimata prin comunicatul de presa dat publicitatii in data de 12.09.2006, din care va redam urmatoarele: "Ministerul Sanatatii Publice va pastra Programul de oncologie si reteaua de asistenta medicala in tratarea bolnavilor cu afectiuni oncologice. Nu a fost niciodata vorba despre desfiintarea retelei de medicina oncologica. Nu stiu cine are interesul sa lanseze astfel de zvonuri neadevarate despre presupusa intentie a ministrului Sanatatii de a lasa bolnavii de cancer fara tratament. Este o minciuna si o dezinformare. Dimpotriva, in prezent, exista doua programe oncologice, unul care are in vedere prevenirea si controlul in patologia oncologica, pe care il gestioneaza Ministerul Sanatatii Publice si altul pentru tratamentul gratuit al bolnavilor de cancer gestionat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Nu numai ca nu vom desfiinta aceste programe, dar vom continua sa le suplimentam fondurile si anul viitor, asa cum s-a intamplat si in acest an. De exemplu, pentru programul gestionat de MSP, si care este foarte important pentru ca el asigura preventia si depistarea in faze incipiente a bolii, anul viitor vom suplimenta fondurile de 10 ori, de la aprox. 2500 mii lei RON la 22.000 mii lei RON, a declarat dl. Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii Publice". Ce programe concrete dezvolta Ministerul Sanatatii pentru sustinerea psihologica a pacientilor terminali si a familiilor acestora? Statul roman asigura fondurile necesare derularii de programe nationale atat pentru prevenirea, cat si pentru tratarea cancerului. Ministerul Sanatatii Publice are in derulare un program anual de prevenire si control in patologia oncologica cu un buget de peste 12 milioane RON. Acesta are ca obiective informarea si educarea populatiei cu privire la mijloacele de prevenire a tumorilor maligne, diagnosticarea in stadii incipiente a pacientilor cu displazii si cancer de col uterin, glanda mamara, colo-rectal si prostata, dar si dezvoltarea si managementul registrului national de bolnavi cu tumori maligne. La programul MSP se adauga cel derulat de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin care aprox. 80.000 de bolnavi primesc tratament gratuit. Bugetul acestui program este de peste 300 milioane RON. De asemenea, grupul de lucru de la nivelul MSP, format din noua comisie de oncologie a MSP, din reprezentanti ai MSP, ai CNAS si reprezentanti ai federatiei bolnavilor de cancer, si-a propus realizarea unei noi strategii pe termen mediu si lung pe tot ceea ce inseamna oncologie in Romania si aici ne referim la cateva lucruri importante: realizarea si reactualizarea protocoalelor terapeutice care se practica in oncologie, programe de reabilitare si reintegrare psiho-sociala a bolnavilor de cancer, un screening national, programe de informare si de educare a populatiei, o strategie de crestere a preventiei in domeniul oncologic, functionarea corecta a registrelor nationale de cancer. In plus, incepand cu 1 aprilie 2007, pentru tratamentul bolnavilor cu afectiuni oncologice, eliberarea medicamentelor specifice de tip oral pentru tratamentul ambulator se face prin farmaciile de circuit deschis, aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate. CNAS bate campii Am cerut mai multe lamuriri CNAS cu privire la decontarea sevicilior de consiliere psihologica pentru pacientii terminali. Dupa mai bine de 20 de zile am revenit cu un e-mail, inregistrat de CNAS cu numarul IIE/2365/27.08.2007. Pe 20 septembrie 2007, am primit un raspuns din partea biroului de presa al CNAS. Un raspuns fara nimic concret. Intrebarile ZIUA vizau urmatoarele aspecte: maniera de decont pentru serviciul de consiliere psihologica, numarul consilierilor psihologici pentru pacientii terminali si familiile acestora finantati din fondurile CNAS si conditiile de finantare, numarul consilierilor psihologici pentru bolnavii terminali raportat la numarul de pacienti anual, suma cheltuita de CNAS anul trecut pentru serviciile oferite de consilierii psihologici pentru pacientii terminali si familiile acestora, numarul pacientilor terminali pe anul trecut finantati de CNAS. Am primit din partea CNAS urmatorul raspuns: "Serviciile prestate de psihologi sunt servicii conexe actului medical, potrivit prevederilor art. 1 din OUG nr. 83/2000 privind organizarea si functionarea cabinetelor de libera practica pentru servicii publice conexe actului medical, cu modificarile si completarile ulterioare. Casele de asigurari de sanatate deconteaza furnizorilor de servicii medicale, in baza contractelor cu acestia, serviciile medicale, medicamentele si dispozitivele medicale din pachetul de baza, conform Legii 95/2006, Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale si Normelor de aplicare a Contractului-cadru. Pacientii aflati in faza terminala, in calitatea lor de asigurati, beneficiaza in sistemul de asigurari de sanatate de serviciile medicale cuprinse in pachetul de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu. Serviciile medicale paleative sunt contractate de casele de asigurari de sanatate, in regim de spitalizare continua, daca acestea nu pot fi efectuate in conditiile asistentei medicale la domiciliu. Aceste servicii medicale paleative in regim de spitalizare sunt decontate de casele de asigurari de sanatate in functie de numarul de zile de spitalizare realizat in limita numarului de zile de spitalizare contractate, de durata efectiv realizata si de tariful pe zi de spitalizare negociat intre casele de asigurari si unitatile sanitare cu paturi. In tariful pe zi de spitalizare negociat poate fi inclusa si contravaloarea activitatilor conexe, respectiv a consilierii psihologice pentru pacientii care primesc serviciile respective. In evidentele caselor de asigurari de sanatate se regasesc cazurile externate si nu serviciile medicale, respectiv serviciile conexe necesare rezolvarii fiecarui caz". Doctori in vesti proaste O parte dintre medici sunt inca deficitari la capitolul comunicare cu pacientul. In Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Bucuresti, a fost infiintata, in 1994, catedra de Psihologie Medicala, sub conducerea prof. dr. I.B. Iamandescu, care urmareste sa pregateasca medicii si in acest domeniu. "Important este si interesul liderilor de opinie din diferitele societati profesionale din medicina. Prof. dr. Irinel Popescu, in chirurgie, prof. dr. Rodica Anghel, in oncologie medicala, si dr. Sever Oana, medicina de familie, au fost printre putinii care au invitat adesea psihologii la congresele de specialitate pentru a asigura educatia continua a medicului in privinta comunicarii vestilor proaste si sustinerii psihologice a pacientului", ne-a spus dr. Olivia Sgarbura. Oncologia marginalizata de Ministerul Sanatatii O problema dezbatuta in prezent intre reprezentantii medicilor si autoritati este cea a specialitatii Oncologie Medicala. Ministerul a asimilat specialitatea care deserveste pacientii cu cancer in prea vastul domeniu al Medicinei Interne. Aceasta actiune este in contradictie cu trendul din tarile europene unde se considera ca Oncologia Medicala este o specialitate de sine statatoare, care are nevoie de pregatire riguroasa. Ca urmare a deciziei ministerului, au reactionat Colegiul Medicilor din Romania (prof. dr. Mircea Cinteza), prof. dr. Irinel Popescu, presedintele Societatii Romane de Chirurgie, dar si reprezentantii European Society for Medical Oncology. Reprezentanti din peste 30 de tari europene au semnat o petitie pentru ca MSP sa modifice aceasta decizie si sa urmeze trendul european. In prezent, in UE, 23 de tari au reintrodus specialitatea Oncologie Medicala in nomenclatorul lor de specialitati. Printre acestea, Franta, Belgia, Austria, Italia - tari ce ocupa primele locuri din clasamentul Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind calitatea sistemelor sanitare. "Servicii medicale", nu "servicii de sanatate" Colegiul Psihologilor din Romania se lupta cu autoritatile si mentalitatile pentru ca psihologul sa nu mai fie incadrat ca profesie auxiliara pentru asistenta medicala. "In strainatate nu se vorbeste de "servicii medicale", ci de "servicii de sanatate" (health services). Echipa este de "health professionals", nu una medicala, in care pe langa medicii care ofera servicii medicale intra si psihologi care ofera servicii psihologice, ambele subsumate conceptului de servicii de sanatate. La noi, din cauza ca psihologia a fost desfiintata atat timp, sanatatea a fost definita doar medical, asa ca celelalte servicii importante pentru sanatate au devenit "auxiliare". Asadar, psihologul nu savarseste un act medical, ci unul psihologic, cele doua reflectand profesii diferite, ambele subsumate conceptului de servicii de sanatate. Colegiul Psihologilor din Romania incearca prin Comisiile proprii, prin cele comune cu Ministerul Sanatatii si prin discutii cu CNAS sa corecteze aceasta situatie revoluta, situatie care nu doar ca discrimineaza o profesie, dar afecteaza direct calitatea serviciilor oferite beneficiarilor, si anume bolnavii terminali si familiilor acestora", ne-a precizat secretarul COPSI, Daniel David.

Pagini realizate de Dan Mircea CIPARIU