Patriarhul Daniel (foto) a primit ieri decizie de necolaborare ca politie politica din partea Colegiului CNSAS, deoarece nu exista nici un dosar pe numele sau. Numele Preafericitului figureaza, insa, pe lista dosarelor de inalti ierarhi arse de Securitate la Revolutie. Cele 16 dosare distruse pe 23 decembrie 1989 nu au mai fost gasite, SIE comunicandu-le celor de la CNSAS ca nu poseda nici un document referitor la persoanele de pe acea lista. Surse din cadrul Colegiului ne-au explicat ca pot exista doua motive pentru care dosarele au fost arse: fie s-a dorit conspirarea inaltilor ierarhi, care este posibil sa fi ramas in sistem, ca ofiteri acoperiti; fie Securitatea a distrus dosarele pentru ca nu erau finalizate, protejandu-si oamenii care au lucrat la ele. Tot ieri, episcopul de Arges, Calinic Argatu, a primit verdict de politie politica, iar dosarul episcopului de Arad, Timotei Seviciu, si cel al episcopului de Sibiu, Visarion Rasinareanul, au fost amanate pentru saptamana viitoare. Surse din CNSAS ne-au declarat ca alaturi de Patriarh, pe lista dosarelor arse la Revolutie, mai apar Ioan Robu, arhiepiscop si mitropolit romano-catolic de Bucuresti, Nifon Mihaita, arhiepiscop de Targoviste, dar si rectorii institutiilor teologice din perioada comunista si alti inalti ierarhi care au trait in diaspora inainte de 1989. Mircea Dinescu a anuntat in urma cu doua luni ca a gasit o copie a unui proces verbal al SIE, in care se precizeaza ca un numar de 16 dosare ale unor inalti ierarhi au fost arse pe 23 decembrie 1989. Dinescu a spus in repetate randuri ca procesul de conspirare a dosarelor la Revolutie face imposibil ca CNSAS sa cunoasca situatia din aceste dosare. 25 de decizii de necolaborare Lipsa unor informatii suplimentare din aceste dosare a facut posibil ca CNSAS sa dea ieri 25 de decizii de necolaborare ca politie politica pentru inalti ierarhi, intre care si Patriarhul Daniel. Cazimir Ionescu a declarat ca, in sfarsit, se dovedeste ca s-a exercitat in mod nejustificat o presiune asupra inaltilor ierarhi. In schimb, Mircea Dinescu l-a contrazis chiar pe scarile Colegiului pe colegul sau si a spus ca "este de necrezut cum un om care a lucrat in strainatate sa nu se fi ciocnit de Securitate si ca ramane un semn de intrebare asupra acestor dosare". El a spus ca deciziile de necolaborare au fost date pentru ca SIE nu a mai trimis nici un document care sa ii vizeze pe cei pentru care s-au luat decizii ieri. In cazul in care apar elemente noi, CNSAS are posibilitatea de a le redeschide pentru a da noi verdicte. Si episcopul de Arges a turnat Episcopul de Arges, Calinic Argatu, a primit decizia de colaborare ca politie politica cu fosta Securitate, conform unor surse din CNSAS. Acesta are dreptul sa depuna o contestatie la decizia Colegiului in termen de 30 de zile. Sursele citate ne-au declarat ca pentru episcopul Timotei Seviciu, voturile au fost impartite in mod egal, iar in cazul episcopului Rasinareanul au fost cinci pentru politie politica, trei impotriva si doua abtineri. Cazurile celor doi au fost amanate pentru saptamana viitoare.(Cristian ANDREI) De ce s-au ars dosarele Arderea dosarului Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane pe 23 decembrie 1989 a dat nastere la multe speculatii pe marginea unei posibile colaborari a acestuia cu fosta Securitate. Surse din serviciile secrete ne-au precizat ca, teoretic, distrugerea de catre fosta Securitate a unor dosare se putea face in functie de mai multi factori. Daca dosarul respectiv era unul de urmarire, acesta putea fi distrus doar in situatia in care, dupa efectuarea unor cercetari, "nu rezultau elemente care sa confirme informatiile care au stat la baza deschiderii dosarului de urmarire". In situatia in care unei persoane i se deschidea dosar de retea, decizia distrugerii acestuia se lua in momentul in care "persoana vizata nu mai prezenta interes operativ sau in urma relatiilor de colaborare intre persoana careia i se deschisese dosar de retea si organele de Securitate se dovedea ca sursa respectiva nu mai era credibila sau nu mai executa sarcinile primite din partea ofiterului care il avea in responsabilitate". Din datele ajunse la CNSAS nu rezulta ce tip de dosar ii fusese deschis PF Daniel. Avand in vedere faptul ca acesta a calatorit in strainatate inainte de 1989 este posibil sa fi fost vorba de un dosar de urmarire. Numai ca fosta Securitate incerca sa racoleze pe oricine pleca in strainatate, in mod special in statele occidentale. In acest scop, persoanele vizate de Securitate care plecau peste granita erau obligate la intoarcere sa dea note explicative despre tot ceea ce au facut in perioada cat s-au aflat peste granita. Unele persoane au dat curs solicitarilor Securitatii, altele nu. In functie de natura informatiilor oferite de cei vizati de Securitate in notele date la intoarcerea in tara, se lua decizia racolarii sau abandonarii posibilei surse. In ziua de 23 decembrie 1989, din arhivele Centrului de Informatii Externe (CIE), subordonat Departamentului Securitatii Statului (DSS), au fost distruse foarte multe dosare, printre care si cele care apar pe lista trimisa de Serviciul de Informatii Externe la CNSAS. Avand in vedere perioada tulbure din decembrie 1989, nu este exclus ca printre documentele arse sa se fi aflat si multe dosare ale unor ofiteri acoperiti sau colaboratori ai fostei Securitati. (Doru DRAGOMIR) 15 ani peste hotare Fostul Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, Daniel, s-a nascut la data de 22 iulie 1951 in satul Dobresti, comuna Bara, judetul Timis. A urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu, in perioada 1970-1974, apoi a frecventat cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, dupa care si-a continuat studiile in strainatate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestanta a Universitatii de Stiinte Umane din Strasbourg (Franta) si doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolica (Germania). In 15 iunie 1979 isi sustine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestanta din Strasbourg. Din anul 1980, Daniel a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey - Elvetia, unde intre anii 1986-1988 a fost si director adjunct. In acest timp a detinut si functia de profesor asociat la Geneva si Fribourg, in Elvetia. Excesele Securitatii, conspirate Cazimir Ionescu, membru al CNSAS, ne-a declarat intr-un interviu in exclusivitate ca dosarele anumitor inalti ierarhi au fost distruse si nu arse la revolutie, iar scopul acestui demers a fost pentru a se conspira cazul si nu neaparat respectivele fete bisericesti. Cine a avut interesul sa arda dosarele inaltilor ierarhi in timpul Revolutiei din 1989? La CNSAS exista o copie a unei note interne a fostei Securitati, in care se vorbeste de anularea unui numar de dosare, intre 12 si 14 dosare. Trebuie specificat ca in nota scrie ca dosarele au fost distruse si nu arse, asa cum s-a vehiculat in ultima perioada. Distrugerea s-a facut dupa o hotarare la nivel inalt a Securitatii, in scopul conspirarii cazurilor. Se pune in mod firesc intrebarea ce inseamna conspirarea cazurilor? Conspirarea persoanelor care au semnat angajamentul sau conspirarea celor care au obligat oamenii sa semneze angajamente. Acestia din urma aveau tot interesul sa ascunda cazul si practic sa se ascunda astfel pe el. S-au putut conspira astfel anumite fapte care au depasit anumite limite chiar si din partea Securitatii si avem dosare in care fosti securisti au fost dati afara pentru ca au exagerat. CNSAS a trimis catre SIE o cerere prin care solicita date suplimentare despre aceasta lista. Ati primit vreun raspuns pana acum din partea SIE? Nu am cunostinta sa fi venit la sediul institutiei noastre vreun raspuns, dar orice document care apare ulterior poate conduce la redeschiderea cazului. Noi nu suntem o institutie de judecata, ci de apreciere morala, care da un punct de vedere daca cineva este compatibil cu functia detinuta. Numai instanta de judecata da o decizie definitiva. Patriarhia ii cere lui Dinescu sa probeze acuzatia Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Costel Stoica (foto), a declarat ieri ca este o calomnie informatia oferita de Mircea Dinescu, conform careia Patriarhul Daniel se afla pe lista de dosare distruse de SIE la Revolutie. "Atunci cand se face o acuzatie, trebuie probata. Pana in momentul de fata, nu cred ca este vorba de asa ceva, dar incercam sa o maculam. Asta cred ca este intentia celor care arunca pe piata astfel de zvonuri", a declarat preotul Stoica, citat de Rompres. El a precizat ca daca mergeai la studii in strainatate nu inseamna ca automat aveai si dosar la Securitate. "Atunci cand se incearca sa se analizeze atitudinea unuia sau altuia dintre preoti, in perioada regimului comunist, trebuie sa se tina cont de contextul care a fost extrem de ostil BOR. Una este sa fi cedat presiunilor fostei Securitati pentru a salva viata unei comunitati si alta este sa faci acest lucru pentru foloase personale", a mai explicat preotul Stoica. (C.A.) Distruse de frica sovieticilor Colonelul in rezerva Ioan Rusan, fost sef al Compartimentului anti-STASI din UM 0110, dezvaluie, intr-un interviu acordat istoricului Alex Mihai Stoenescu, publicat in Jurnalul National, ca ofiterii romani de contraspionaj au ars dosare la revolutie de frica sovieticilor. "Cred ca din ordinul generalului Vlad. Va explic. Pentru ca in 1968, cand au intrat rusii in Cehoslovacia, i-au luat rusii pe toti ofiterii de la UM 0110 a lor, serviciul cehoslovac anti-KGB, i-au pus cu fata la fisete si i-au impuscat in ceafa. Asta ne astepta si pe noi, ca noi aveam toata schema de spionaj sovietica in Romania si le stiam retelele. Ei nu puteau supravietui cu retelele in Romania democratica, infiltrate in viata politica, in stat si noi sa stim cine sunt. Au gasit fisetele goale. Unele informatii se gasesc si in alta parte, ei insa nu au stiut daca le-am distrus sau le-am dus in alta parte. Asa am scapat. (...) Dosarele noastre contineau probe asupra legaturilor cu spionajul sovietic, asta era problema, nu numele spionilor romani, cat legaturile lor cu spionii sovietici, cu nume, functii, asta ii interesa cel mai mult". (O.B.) Dinu Zamfirescu, presedinte INMER : Ofiterii trebuiau protejati "Ierarhia BOR a sprijinit din plin regimul Ceausescu. S-a dovedit ulterior ca inalti ierarhi au colaborat cu Securitatea. Probabil ca unii dintre ei erau chiar ofiteri si de aceea trebuiau protejati prin distrugerea dosarelor. Dar la noi in tara nu sunt deconspirati ofiterii, ci informatorii. S-a inceput prost. Trebuia inceput cu cei care au implementat sistemul. Am vazut in dosarul meu nume de ofiteri care luau initiativa si propuneau organelor Securitatii sa fie recrutati anumiti membri PNL. Unul este Constantin Stanciu, locotenent-colonel de Securitate. Revenind la cler, o buna parte dintre preoti au suferit pentru ca si-au pastrat credinta. Clerului <<mic>>, preotilor obisnuiti, nu li se poate reprosa nimic. Dar cei care erau inalti ierarhi, toti colaborau din plin cu regimul Ceausescu. E foarte probabil ca numele lor sa fie in continuare ascunse pentru a nu fi cunoscuti. Pot sa confirm ceea ce a spus Mircea Dinescu despre acel mitropolit de la Sibiu, Plamadeala, care se plangea lui Ceausescu ca nu a fost promovat la gradul de general ca si alti colegi ai lui. Mi-a aratat copia scrisorii un avocat, in '90. Pacat ca n-am facut si eu o copie". (O.B.) Stelian Tanase, politolog "Biserica era infestata de informatori" "Distrugerea dosarelor de Securitate ale inaltilor ierarhi a fost prima urgenta in zilele de 22-24 decembrie 1989. Aceasta graba arata importanta acestei arhive pentru fosta Securitate, deoarece ei stiau ca in Germania populatia a blocat arhivele STASI. Biserica era infestata de informatori in perioada comunista si multi preoti si-au datorat cariera colaborarii cu Securitatea. Unii dintre ei erau racolati din seminar si din acest motiv sunt foarte multi la varf care apar cu dosare. La noi, fenomenul de distrugere a unor dosare a continuat pana in martie 1990. Dosarele insa vor aparea intr-o forma sau alta, denunturile regasindu-se mai ales in dosarele celor turnati. In acest moment, ramanem insa la stadiul de suspiciune nu si de invinuire. (C.A.)