Ion SPANU 

Pastrand tonul propus de Mircea Dinescu, am putea spune ca, dupa caderea motiunii PSD-PD-Basescu, ceea ce atrage atentia este faptul ca multi dintre comentatorii indragostiti iremediabil de Cotroceni au inceput sa traga apa! Gestul cel mai vizibil a fost facut de Mircea Cartarescu, in "Evenimentul zilei". Articolul sau, "Probleme de imagine", il arata pe aspirantul la Premiul Nobel in postura unui om stanjenit de "tiganca imputita", de "pasarica", sau de "armenii rai", care nu sunt metafore din paradisul mahalalei, ci adanci vorbe din intelepciunea presedintelui! Cartarescu pare transant: "Nu poti spune la nesfarsit: asa e el, a fost marinar, ce sa-i faci? Caci acum nu mai e marinar, ci seful statului, tiganii si armenii sunt cetatenii statului, iar legislatia rutiera e parte din legile la respectarea carora presedintele trebuie sa vegheze. Nu e nimic de adaugat" (Ev.Z., 5 octombrie a.c). Din pacate, tonul acesta transant este doar aparent, caci aproape tot articolul este, de fapt, un rechizitoriu al celor care l-au criticat pe dl Basescu exact pentru iesirile subliniate acum si de Cartarescu. Punerea cenusii in cap este, ca si dusul la WC, o chestiune personala pe care n-o poate face cineva in locul tau! Si Postelnicu, dupa Revolutie, spunea: "Am fost un dobitoc!", gest care, intr-un fel, ii stergea din pacate. Parafrazand, am putea sa ne intrebam ce vina avem noi ca Mircea Cartarescu intelege abia acum ce a fost? Dar, sa recunosti ca ai fost ca Postelnicu nu e cel mai simplu lucru din lume, iti trebuie o tarie de caracter pe care multi nu sunt in stare sa si-o asume. Din textul lui Mircea Cartarescu se desprinde un lucru pe care dl Basescu ar trebui sa-l ia in seama: "Am mai auzit de la prieteni ca Basescu (intotdeauna Baselul, Chiorul, Marinerul, ca si cand injuriile ar putea tine loc de argumente) este el insusi parte din sistemul ticalosit pe care-l condamna". Asadar, in cercul de prieteni ai sustinatorilor lui Basescu, in acesti termeni se vorbeste de presedinte: Baselul, Chiorul, Marinerul? Imi amintesc ca doamna Doina Cornea, vazuta de elita intelectuala ca un opozant al presedintelui, a insistat mereu ca, in transcrierea unui interviu, atunci cand aparea numele lui Basescu, acesta sa fie insotit mereu de apelativul "domnul". La spiritele inalte, critica si bunul simt merg mana in mana tocmai pentru a se incarca valoric de credibilitate! Oricum, delimitarile propuse de Mircea Cartarescu trebuie sa fie luate in seama caci ele tradeaza o stare de agitatie intr-un grup care-l credea pe Traian Basescu un fel de Dumnezeu al puritatii si moralei crestine. Asa cum evolueaza lucrurile, prevad ca in scurt timp va fi coada mare la toaleta spiritualitatii romanesti, ocuparea unui loc pe tineta putand fi un adevarat privilegiu! Asteptam, asadar, cu interes, volumul lui Liiceanu "Despre marlanie" sau studiul lui Andrei Plesu "Despre ingerii basinosi". Trecand peste gluma, subliniem necesitatea constituirii unei alte societati civile romanesti, ale carei preocupari sa fie respectarea drepturilor omului, revenirea la morala simpla si salvatoare, eradicarea saraciei sau protectia categoriilor defavorizate. Si, desigur, sa faca apologia bunului simt, in dauna slugarniciei desantate. In politica, buda este altceva decat in filosofia indiana!