Omenirea e pe cale sa se maturizeze, crede prof. dr. JEAN ASKENASY, care a inteles globalizarea studiind tainele creierului omenesc. Somitate a neurologiei mondiale, medicul israelian de origine romana si-a prezentat la Sinaia, in cadrul simpozionului "Penser l'Europe", viziunea extrem de originala cu privire la acest fenomen care ii sperie pe multi. Nu si pe el. Optimismul sau contagios se bazeaza pe un paralelism care, o data enuntat, pare la fel de evident ca proverbialul ou al lui Columb: cel intre evolutia creierului uman si cea a societatii omenesti. Numitorul comun al acestor evolutii? Interconectarea. Sinapsele, cheia progresului Jean Askenasy este fascinat de creierul uman. Il considera "bijuteria coroanei", cea mai splendida creatie a naturii. Nici nu e de mirare din partea cuiva care si-a dedicat toata viata neurologiei. Aceasta capodopera a evolutiei nu a aparut, insa, de pe o zi pe alta - avertizeaza profesorul Askenasy. Trecusera deja vreo 6 miliarde de ani de la aparitia primei forme unicelulare de viata cand Homo Erectus a facut primii pasi pe pamant. S-au mai scurs cateva milioane de ani pana cand limbajul articulat l-a produs pe Homo Sapiens. Ce anume a cauzat acest uluitor salt calitativ? "Multiplicarea sinapselor" - raspunde profesorul Askenasy. Si explica: "Performantele creierului uman sunt direct proportionale cu numarul sinapselor, adica cu gradul de interconectare al neuronilor". Fiecare neuron poate avea intre 0 si 60.000 de sinapse. Cu cat mai multe, cu atat mai bine. Deocamdata, insa, nici un om nu si-a folosit intregul potential cerebral. "Un geniu ca Leonardo da Vinci, capabil sa picteze simultan, la fel de bine, cu ambele maini, il utiliza probabil cam in proportie de 50 la suta; un mediocru, ca mine, abia se apropie de 25 la suta" - spune, modest, marele savant. Concluziile neurologiei pot fi extrapolate asupra intregii societati omenesti, crede Jean Askenasy. Daca performantele creierului depind de capacitatea neuronilor de a comunica intre ei, la fel si perfomantele unei societati ar trebui sa creasca odata cu multiplicarea legaturilor dintre diferitele entitati care o compun. Extraordinara revolutie tehnologica din ultimul deceniu - aflata, in opinia specialistilor, abia la inceput - a sporit exponential gradul de interconectare al umanitatii in ansamblul ei. Fenomenul a fost numit globalizare. Profesorul Askenasy crede ca, de fapt, ne aflam in pragul unei noi etape evolutive. Globalizarea ca solutie de supravietuire Globalizarea este un fenomen inevitabil, crede Jean Askenasy. El explica: "Este o stupiditate sa-ti inchipui ca poti sa impiedici globalizarea. Criticile aduse fenomenului nu trebuie numite <<antiglobalizare>>. Nu exista o miscare de antiglobalizare. Exista o miscare de anti-maturizare? Poti sa obligi un om sa ramana infantil, blocat la varsta de 17 ani, chiar daca el mai traieste inca 50? Nu se poate asa ceva. Exista o evolutie fireasca." Aceasta evolutie este necesara, in opinia lui Askenasy, pentru insasi supravietuirea speciei. Ba poate chiar a vietii pe Pamant. Reputatul neurolog este transant: "Nu se mai poate nega astazi ca exista probleme comune generale pe care nici o natiune nu are capacitatea de a le rezolva singura. Nici macar Statele Unite ale Americii nu au capacitatea economica si tehnica sa le rezolve. Exista un numar de 20-30 de teme pe care numai globalizarea poate sa le solutioneze. Printr-o actiune comuna, la nivel planetar. Si trebuie sa acceptam acest adevar. Pericolele care pandesc omenirea nu pot fi indeparate altfel." Care sunt aceste mari teme capabile sa intruneasca un consens mondial? Profesorul Askenasy enumera cateva: "Nu exista cineva care sa doreasca sa se imbolnaveasca de SIDA. Lupta impotriva acestei maladii este un scop comun. Un altul este lupta impotriva incalzirii globale. Si cea impotriva poluarii. Nu poti sa spui ca francezii lupta impotriva poluarii, dar germanii sunt pentru marirea poluarii. Declinul ecologic s-ar putea ameliora in momentul cand cele 257 de entitati nationale vor lucra impreuna. Pentru ca acesta este un scop comun."

		Fotografie de grup la finalul celei de-a sasea editii a simpozionului "Penser l'Europe", desfasurat la Sinaia in perioada 27-30 septembrie

Jean Askenasy avertizeaza ca globalizarea nu reprezinta etapa finala a evolutiei omenirii, ci doar o treapta spre ceea ce el numeste "Homo galacticus". Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, planeta noastra va deveni de nelocuit. Sa speram ca acest lucru se va petrece intr-un viitor foarte indepartat, cand Soarele va imbatrani, nu in secolul acesta, din cauza actiunilor iresponsabile ale omului. La un moment dat, insa, supravietuirea civilizatiei umane va depinde de capacitea ei de a coloniza alte planete - crede marele neurolog. Diversitatea nu e in pericol Jean Askenasy are o viziune optimista cu privire la globalizare. Nu impartaseste temerile celor care proorocesc o lume monotona, uniformizata fortat. Il incurajeaza cazul tarii sale, Israelul: "Evreii romani care vin in Israel spun ca in Romania au fost considerati evrei, iar aici sunt considerati romani. Rusii care au fost considerati evrei in Rusia, vin in Israel si sunt considerati rusi. Diversitatea va ramane. Cel care este de educatie romaneasca si are ca limba materna romana va ramane roman." Nici marile migratii ale fortei de munca nu il sperie pe profesorul Askenasy: "Fenomenul este imposibil de stavilit. A omorat Hitler sase milioane de evrei si au fost inlocuiti cu 40 de milioane de arabi. Nu stiu cate milioane de turci sunt astazi in Germania. Trei milioane de romani au plecat in strainatate. Dar asta nu este ceva negativ. Nu inseamna ca a pierdut Romania trei milioane de romani. Adevarul este ca Romania a castigat trei miliarde de euro. Cei plecati fac un efort supraomenesc pentru a ridica standardul de viata al familiilor lor. Nu trebuie sa ne ferim sa spunem lucrurilor pe nume. Pentru ca acesti romani plecati - care au lasat in urma parinti, neveste, copii - lucreaza acolo cu o durere in suflet ingrozitoare, viseaza sa vina acasa de sfintele sarbatori, sa le petreaca impreuna cu familia. Globalizarea nu ucide sentimentele nationale. Cei plecati ar putea sa se intoarca intr-o zi in tara, aducand cu ei cunostiinte si deprinderi noi, o calificare superioara. Si in momentul acela Romania castiga." "Brain circulation" Pe Jean Askenasy nu il inspaimanta plecarea "capsunarilor". Cea a elitelor cu atat mai putin. El crede cu tarie ca fenomenul "brain drain" se poate transforma, cu timpul, in "brain gain". De fapt, prefera expresia "brain circulation". Are la indemana un spectaculos exemplu de succes: cazul profesorilor Nicolae si Maya Simionescu, intemeietorii Institutului de Biologie Celulara din Bucuresti. Ideea acestui institut s-a nascut in Statele Unite, unde cei doi cercetatori au avut sansa sa lucreze, intre 1970 si 1979, sub indrumarea marelui savant George Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicina. "Acest centru de excelenta care se numeste Institutul de Biologie Nicolae Simionescu nu s-ar fi putut realiza fara o actiune de globalizare" - crede Jean Askenazy. El explica: "Daca Palade nu pleca in America, daca nu ii chema apoi la el pe sotii Simionescu, daca acestia nu ar fi primit aprobare de la Ceausescu sa se duca, institutul nu ar exista astazi." In stiinta, granitele sunt nefaste, este de parere profesorul Askenasy. Colaborarea, circulatia ideilor reprezinta cheia succesului. Izolate, centrele de cercetare nu pot functiona optim. Iata de ce Jean Askenasy este convins ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este o sansa extraordinara pentru tara noastra. Si ca, in curand, Batranul continent va deveni o forta redutabila in cercetarea mondiala. "Cand laboratoarele din Franta vor colabora cu cele din Germania, Italia, Belgia, Marea Britanie etc, saltul va fi formidabil!" - profeteste profesorul Askenasy, adaugand: "Romania trebuie sa invete sa utilizeze forta Uniunii Europene". Neurolog de renume international, prof. dr. Jean Askenasy se declara un "produs al scolii de medicina Gheorghe Marinescu". Emigrat in Israel in 1972, dupa aproape 20 de ani de cariera in Romania, a urmat numeroase specializari in Europa si Statele Unite. Astazi, este director al "Institutului de studii asupra somnului - O. Sager" din Tel Aviv, pe care l-a infiintat in urma cu 11 ani pe langa marele spital "Tel Hasomer". Presedinte al Societatii de Medicina a Somnului din Israel, este si profesor la Facultatea de Medicina a Universitatii din Tel Aviv. Jean Askenasy este autorul a trei carti de referinta in domeniul neurologiei: "Violenta" (Sydney, 1995), "Somnul, treimea cenusie a vietii" (1996) si "Creierul si universul sau".

n Miruna MUNTEANU