Rene PARSAN 

Nici nu mai sti ce este si ce reprezinta Piata. Cine jupaneste brandul. Este locul unde se comemoreaza victoriile Nationalei de fotbal si ale Stelei lui Becali, cele impotriva lui Iliescu, Integrarea sau Aderarea la NATO sau UE (dupa caz), un an de la ultimul Revelion, Ziua Regelui, unde se sarbatoresc mineriadele si Revolutia, unde se cer majorarea pensiilor, tichete de masa sau dosarele Securitatii, locul unde poti fi batut mar, impuscat, ovationat sau scuipat. Un loc bun, incapator. Doar Iliescu si Nastase nu trec niciodata pe aici, nu suporta sa dea ochii cu ceasul Integrarii, pe care-l banuiesc ca le ticaie a mortiu. In acest frumos si insorit sfarsit de septembrie, in asteptarea meciurilor cu Arsenal si Olanda si a motiunii de cenzura, prea nu se intampla nimic. Noroc ca si-au facut drum doi incurca-circulatie prin zona. Pe Traian Basescu il manca pielea dupa o baita de multime si si-a amintit de o promisiune de care nu-si mai aducea nimeni aminte, intalnirea la trei luni cu poporul; Emil Constantinescu a uitat ca ne-a promis ca iese definitiv din politica, o ocupatie mult prea murdara. Daca Indragitul Interpret a dat buzna peste un taraf nevinovat, care doar intamplator incanta niste sute de ilustri trecatori si cativa mujici din fruntea PD, si a spus niste vorbe, Emil a reaprins spiritul anticomunist in cativa oameni de treaba. Si-a amintit ca este parte activa dintr-un pol de dreapta, confectionat la repezeala de Tariceanu, in care si-a facut si el loc, la umbra lui Milut. Nu degeaba comenta un cetatean care rezema Arhitectura: "Bai, ala nu E Milut?". L-a mai pus si pe un soim PNT sa recite un "Manifest pentru o Romanie curata" de pe ghizdul fantanii de la Arhitectura. Acesta este mesajul oricarui partid care face spume in campanie electorala, cu conditia sa fie in Opozitie. Nu stiu cum se face, dar hotii sunt numai la Putere. Emil Constantinescu uita ca, invins de securitate si scarbit de politica, ne-a predat plocon pe mana lui Iliescu, Nastase&Fii in 2000, cu sase luni inainte de incheierea mandatului. Sunt lucruri pe care i le mai ierti, i le mai uiti unui dusman; in nici un caz celui pe care cu manuta ta l-ai stampilat cu un singur scop: sa te scape de ailalti. Altfel, nici acum nu pricepe ca poporul topaia nevinovat pe mormantul politic al lui Iliescu, in noiembrie 1996. El doar era de fata, si atat. Dar, ia te uita! cum se intorc vremurile si soarta: cand i-a fost mai rau si mai rau, tot Regele si Iliescu l-au repus pe picioare, cand era sa se scurga de foame la Intronizare. Veselele intamplari din weekend nu fac altceva decat sa anunte frumoasele clipe de cosmar politic din aceasta saptamana, altfel un circ fara nici o finalitate pentru contribuabil. Motiunea bate la usa. Emil bate la Tariceanu. Tariceanu bate la Geoana. Geoana bate la Basescu. Basescu bate la cine deschide. Cine deschide bate la cine bate. Basescu trambiteaza ca o tara nu poate fi guvernata de o minoritate parlamentara. Ba poate, dar pe baza unui acord politic si a unui program de guvernare care sa reprezinte interesul national. Cum ar fi prosperitatea. Si a lor, dar nu numai. Sau asistenta sociala, sau securitatea personala. Numai ca avem o problema, de la cine sa luam prosperitate, de la PD, de la PNL, de la PSD, sau direct de la presedinte. Toti vand aceeasi marfa, sa mai ziceti ca e usoara viata de alegator.