Gabriel ANDREESCU 

Disciplina "Religie" ar fi totusi o disciplina optionala, cu ciudatenia ca pentru ea nu se face cerere scrisa, pentru cealalta optiune, da. Autorii adauga: parintii etc. aleg "confesiunea si religia pentru studiu". Proiectul preia deci, pentru a-l intari, viciul esential al legii invatamantului care a dat educatiei religioase o natura confesionala. Punand in oglinda neglijenta cu care au fost redactate celelalte capitole ale proiectului si atentia cu care a fost asezat fiecare cuvant la acest punct, mi se pare evident ca ansamblul a fost gandit pentru a construi o baricada in jurul actualei educatii confesionale. Ce nu inteleg "smecherii" care au redactat textul este faptul ca explicitarea gandurilor ascunse convine instantelor de judecata - inclusiv celei de la Strasbourg care va avea ultimul cuvant in ce priveste invatamantul religios in scolile din Romania. Alte cateva observatii. Mai intai, nu poate folosit termenul "obligatoriu" in legatura cu educatia religioasa. In aceasta privinta, Curtea Constitutionala s-a exprimat foarte clar in 1995, urmand teza care spune: "Daca guvernele incearca sa indoctrineze copiii conform unei anumite religii sau ideologii, dreptul international si jurisprudenta sa introduc limite stricte. Educatia religioasa obligatorie in scolile publice este interzisa, iar educatia etica este permisa numai daca este prezentata intr-o maniera neutra". Apoi, disciplina "moral-religioasa" nu reprezinta o varianta, caci sunt oameni care vad sursa eticii lor in cultura seculara, nu in religie. Si nici nu putem vorbi despre o adevarata optiune, daca cererea scrisa se face numai pentru una din cele doua discipline. In sfarsit, nu exista la ora actuala numarul de profesori de filosofie necesar programului de educatie morala. Pentru alte observatii nu mai este spatiu. Concluzia se reduce insa la o idee simpla: educatia confesionala se face in biserici, nu are ce sa caute in scoli. Este inacceptabil ca ministerul sa foloseasca elevii drept septel crescut pentru realizarea unor pasiuni private contrare interesului superior al copilului. Proiectul de lege a invatamantului preuniversitar este unul dintre cele mai jalnice propuneri de acte normative pe care le-am vazut in ultimul timp. El arata incompetenta, la acest nivel aproape de nebanuit, a actualului ministru al Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a celor care au pregatit proiectul. Gandirea lor asupra actului educational reprezinta o revenire la logica precedentului ceausist. In particular, exprima vointa de a intoarce spatele marilor principii constitutionale si europene, precum educarea in spiritul drepturilor fundamentale, al demnitatii si al tolerantei, al libertatii opiniilor. Sesizarea Comisiei pentru Arta si Educatie a Consiliului Europei despre aceasta deriva a MECT mi se pare un act sanitar.