Dupa cateva luni de tensiuni intre AKP (Partidul Justitiei si Dezvoltarii), aflat la guvernare, de sorginte islamista, si opozitia care sprijina pastrarea laicitatii statului turc, Abdullah Gul a fost, in cele din urma, ales de Parlament, la doar o zi de la un nou avertisment al oficialilor militari privind tentativa de subminare a constitutiei seculare, informeaza BBC. Gul, nedorit la sefia tarii printre altele si pentru faptul ca sotia sa poarta val islamic, a dat asigurari ca va respecta institutiile seculare. Adjunct loial al premierului Erdogan, Gul a detinut pentru scurta vreme sefia Guvernului dupa ce AKP, acuzat ca vrea sa puna in pericol laicitatea, a castigat alegerile generale in noiembrie 2002. Noul presedinte al Turciei si-a consolidat imaginea de diplomat mai ales in urma abilitatii sale in negocierile de aderare a Turciei la UE. In pofida imaginii bune avute pe plan extern, Gul a fost tinta criticilor elitei laice turce si a armatei fiind suspectat ca are o agenda islamista secreta. Armata turca avertiza, luni, ca "nu va face nici o concesie in ceea ce priveste datoria sa de a proteja Republica turca, un stat de drept, laic si social". Opozantii lui Gul considera ca, avand in vedere trecutul sau islamist, Gul nu va putea respecta principiile de baza ale lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, cel care a interzis orice influenta religioasa in viata publica. La cei 57 de ani, Abdullah Gul este al 11 lea presedinte al statului turc, dar primul sef de stat islamist in cei 84 de ani de istorie a Turciei moderne, creata pe ruinele Imperiului Otoman. (L.P.)