Bedros HORASANGIAN 

Subiect contondent, nu doar intre romani si maghiari, dar si intre romanii verzi si cei rosii, limba romana a revenit intr-o actualitate care oricum nu ducea lipsa de actualitati. Cateva zile de vacanta consumate intr-o frumoasa si pitoreasca zona, cu un potential turistic exceptional, din pacate valorificat partial doar de etnicii maghiari - cum sa faci concediu la "aia" daca nu vorbesc romaneste? - au prilejuit presedintelui Romaniei cateva observatii. Pe langa faptul ca iarna nu-i ca vara, nici secuii si maghiarii nu-s cu totii ca Marko Bela, remarcabil autor de sonete, candva, fara nici o ironie, si nici nu-s cu totii atat de bogati precum, ca sa nu gresim, nu avansam nume. Se traieste si acolo, ca peste tot in lume, oamenii au necazuri si bucurii, muncesc si chefuiesc uneori, cresc copii, mai si mor, se mai si imbata ca palinka nu e chiar apa chioara, femeile barfesc, batranii merg la biserica, tinerii se duc in Ungaria la munca - interesant, de aflat, sunt printre "gastarbeiterii"/"capsunarii" romani si etnici maghiari, sau ei pleaca doar in Cehia, Germania si Austria, mai apropiate de mentalul lor si bagajul simbolic al vechiului Imperiu - una peste alta, nu sunt extrem de mari diferente intre nivelul si modul de viata al maghiarilor si secuilor din Romania si restul populatiei majoritare. Ca sunt mai gospodari si asezati, poate, "or luat ceva de la sasi". Dincolo de port si joc, dincoace de ceardas si hora, gulas si sarmale doar un singur element ar mai ramane de apriga zazanie: limba. Acel "Nem tudom" care-i isterizeaza pe romanii care nu au trait alaturi de maghiari - cele mai antimaghiare zone romanesti nu sunt cele din Ardeal! - si pune paie pe focul unei istorii, este adevarat, nu foarte vesele. Greu de uitat ce a fost in trecut, greu de ignorat o intreaga istorie a luptei pentru pastrarea identitatii nationale romanesti in Ardealul dominat de administratia imperiala, nu imposibil de gasit, astazi, cai de dialog si convietuire pasnica. Spunem toate acestea ca unul care a trait in Romania dubla identitate si ca altul care imbatraneste cu ideea ca este pacat sa traim tot timpul in ura. Limba romana nu a fost mereu un handicap pentru maghiarii traitori in Romania. Pentru ca pregatindu-se sa traiasca printre "ai lor" se puteau descurca, pe santiere sau mai ales la padure, si fara cunoasterea limbii romane. In 1964, cand am ajuns la o unitate militara de la Sacalaz, langa Timisoara, din 850 de soldati, patru sute si ceva erau analfabeti. Dintre care mai mult de jumatate erau secui din Harghita si Covasna, care nu stiau sa vorbeasca "rumaneste" si vorbeau ungureste, deh, ca... ardelenii. Nu spunem cine a inceput sa faca cu ei lectii de limba romana, macar sa se poata depune juramantul. Suntem convinsi ca lucrurile se vor schimba. Daca seful statului se implica in integrarea maghiarilor si secuilor in unitatea traitorilor din Romania si viitoarea Europa integrata ar fi chiar util si cu folos. Daca toata tevatura actuala este doar de a vari zazanie intre UDMR si Actiunea Civica Maghiara, cu scopul malefic de a dezintegra UDMR-ul ca acesta sa nu mai acceada in Parlamentul Romaniei si sa strice/faca jocurile "noastre", parca nu ar fi bine. Minoritatile, cate si care mai sunt, pot juca un rol de vehicul european in viitoarea configuratie a continentului. Szeretlek inseamna "Te iubesc!"