Romania are harta eoliana si harta solara, astfel ca investitiile in "energie verde" vor putea fi pozitionate in zonele cu cel mai mare potential din acest punct de vedere. Ministrul Mediului, Attila Korodi, a prezentat, ieri, aceste harti, precizand ca tara noastra are de atins tinte destul de ambitioase privind consumul de energie din resurse regenerabile. Romania va atinge tintele in ceea ce priveste productia de energie regenerabila, stabilite pentru anul 2010, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului, ieri, intr-o conferinta de presa. Astfel, 33% din energia consumata pe teritoriul Romaniei in 2010 va fi "verde". Pentru realizarea tintei, 65% va fi biomasa (exemplu lemn), 17% energie eoliana, 12% energie solara, 4% provine din microhidrocentrale, iar 2% este energie geotermala. Vant la munte si pe litoral Pentru atingerea tintelor, Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a elaborat hartile care indica potentialul eolian si solar al tarii. "Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de 4m/s, propice pentru instalatii eoliene, se regasesc in Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea. O zona buna pentru astfel de energie este si Litoralul", a spus Korodi, care a precizat ca in Romania se pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14.000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an. Harta solara a indicat sudul tarii si vestul extrem al Banatului drept propice pentru asemenea investitii. Potrivit studiilor expertilor de mediu, daca intregul potential solar din Romania ar fi exploatat la maximum, aproximativ jumatate din volumul de apa calda menajera folosit anual ar putea fi asigurat numai din aceasta sursa. In aceleasi conditii, 15 procente din cota de energie termica pentru incalzirea curenta a Romaniei pe parcursul unui an ar fi obtinut tot din aceasta sursa. Lemnul de baza O alta importanta sursa de energie verde este consumul de biomasa (resturi, reziduuri vegetale, cel mai important dintre ele fiind rumegusul, n. red.). Exploatata la maximum, aceasta ar putea acoperi aproape o cincime din consumul total de resurse primare al Romaniei sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si preparararii hranei in mediul rural. "Distributia pe zone a acestui potential se prezinta in felul urmator: in Delta Dunarii - energie solara; Dobrogea - energie solara si eoliana; Moldova - microhidro, energie eoliana si biomasa; Carpati - biomasa si microhidro; Transilvania - microhidro; Campia de Vest - energie geotermala; Subcarpati - biomasa si microhidro, iar in Campia de Sud putem valorifica biomasa, energia geotermica si energia solara", a concluzionat Attila Korodi. Facilitati pe hartie "Atingerea tintelor privind energia regenerabila presupune investitii si facilitati pentru investitori", a spus ministrul Mediului, fara a putea preciza in ce vor consta aceste facilitati. El a atras atentia ca necesarul de investitii in perioada 2003 - 2015, in energie regenerabila, este estimat la 2,7 miliarde de euro, din care peste 2 miliarde investitii directe. "Incurajez agentii economici, precum si autoritatile locale sa utilizeze Administratia Fondului pentru Mediu ca instrument financiar. AFM finanteaza astfel de proiecte si suporta pana la 50% - 60% din costurile eligibile ale proiectului", a mai spus ministrul. "Principala sursa la care ne gandim este venitul reiesit din taxa speciala auto, care ar trebui sa revina Administratiei Fondului de Mediu si care ar trebui directionat cu precadere catre aceasta zona", a conchis Korodi.

Luminita MOROIANU