La aproape trei ani de la alegerile din noiembrie 2004, configuratia scenei politice s-a schimbat radical. Partide nesemnificative ca pondere electorala sau cu un bazin electoral redus au devenit formatiuni cu sprijin popular larg, capabile sa castige detasat alegerile pentru Parlamentul European. In acelasi timp, partidele dominante au ajuns sa primeasca doar jumatate din sprijinul electoral de care se bucurau in trecut, riscand un scor rusinos la euroalegeri. Basescu, singurul constant Sensibilitatea electoratului a devenit mult mai mare in cazul actorilor politici, sondajele de opinie aratand cresteri sau scaderi spectaculoase ale cotei de incredere in personalitatile politice, in functie de succesele sau esecurile inregistrate de acestia. La partide, paradoxal, scaderea cea mai severa o inregistreaza PSD, care, desi in Opozitie, si-a injumatatit din 2004 pana in prezent numarul potentialilor votanti. Procente in minus inregistreaza si PNL, care dupa alegerile parlamentare era principala forta politica de guvernamant. Un trend general pozitiv se regaseste la PD, formatiune care si-a triplat in cei aproape trei ani numarul de simpatizanti. La fel s-a intamplat si in cazul PNG, formatiunea lui Gigi Becali (practic inexistenta la sfarsitul lui 2004) captand electoratul nationalist in defavoarea PRM. Traian Basescu a fost singurul politician care s-a mentinut constant in topul increderii romanilor. In ciuda oscilatiilor acestei cote cauzate de scandalurile in care a fost implicat seful statului, Basescu a reusit de fiecare data sa recupereze terenul pierdut. Ca si partidul sau, Mircea Geoana a inregistrat o scadere constanta in preferinta electoratului, care a fost accelerata de actiunea de demitere a sefului statului. ZIUA a realizat o analiza a evolutiei in sondaje a principalelor partide politice si personalitati, din 2005 pana in prezent, pentru a reliefa tendintele electoratului in perspectiva viitoarelor alegeri europene, locale sau parlamentare. Procente triplate PD este partidul cu cea mai puternica ascensiune in optiunile electoratului. Daca in urma alegerilor din noiembrie 2004, democratii au obtinut mai putin de 15% din numarul total al mandatelor din Parlament, sondajele actuale ii crediteaza cu aproape 50% din optiunile electoratului. Terenul castigat de PD se explica prin asocierea mai puternica a acestui partid cu presedintele Basescu. Pe masura ce criticile presedintelui la adresa Guvernului deveneau tot mai dure, balanta a inceput sa incline si mai mult in favoarea democratilor astfel ca, la finele anului 2006 pedistii treceau usor peste pragul de 30%. Implicarea PD in campania impotriva demiterii presedintelui a adus pedistilor un spor considerabil de popularitate. Traseul liberal Din postura de parteneri ai democratilor, la finele lui 2004, liberalii lui Calin Popescu Tariceanu au fost cotati in sondaje la aproximativ 18-19 la suta. Relatiile tensionate cu Cotrocenii izvorate din refuzul lui Tariceanu de a organiza alegeri anticipate cat si din refuzul liberal de a consfinti o eventuala fuziune cu democratii, si-au facut treptat simtite prezenta in analizele sociologice. PNL a ajuns in 2006 la 15% sau chiar 11%. La finalul anului 2006 si inceputul anului in curs liberalii s-au confuntat cu o serie de probleme interne care au culminat cu plecarea platformistilor din PNL si infiintarea PLD, grupare condusa de Theodor Stolojan. Sondajele Insomar din lunile februarie - martie (anul in curs), crediteaza PNL cu 12%, respectiv 11%. In momentul in care liderii PNL isi pusesera umarul la suspendarea presedintelui Traian Basescu, potrivit unei analize Insomar, partidul ajunge la 9%. La jumatate PSD a pierdut in trei ani de zile jumatate din electorat. De la 37% cat a avut in alegerile din noiembrie 2004, astazi partidul lui Mircea Geoana reuseste sa mai convinga doar 18% din electorat, potrivit ultimei estimari INSOMAR. Prima pierdere puternica in planul imaginii dar mai ales in planul electoratului (intre 3 si 5 procente) s-a inregistrat in momentul izbucnirii, la inceputul anului 2006, a scandalului matusii Tamara. Un alt declin s-a inregistrat dupa anuntul privind o posibila colaborare parlamentara PRM-PSD, corelat cu trimiterea lui George Maior la SRI si suspiciunile legate de o intelegere intre PSD si Traian Basescu. 2007 a fost cel mai nefast an. Decizia de suspendare a presedintelui s-a dovedit a fi o eroare strategica. PSD a ajuns in iunie 2007 la 18%. Sub 4% UDMR s-a mentinut relativ constant in intentiile de vot ale electoratului din 2005 pana in prezent, doar recent Uniunea condusa de Marko Bela scazand sub pragul electoral. In 2005, UDMR a obtinut un scor uniform, intre 5% in prima parte a anului si 6%, potrivit sondajelor CURS. In 2006, formatiunea a avut dificultati cu propriul electorat, in contextul revenirii in forta a organizatiilor radicale din randul maghiarimii. In 2007, un sondaj IMAS din mai indica faptul ca UDMR a scazut la 4%, fiind in pericol de a nu mai accede in Parlament. Colaps Peremistii lui Corneliu Vadim Tudor nu au inceput bine anul 2005, PRM fiind cotat doar la 6,5% in luna ianuarie, potrivit unui sondaj Insomar. Partidul s-a aflat insa pe un trend ascendent, ajungand la 16% in noiembrie 2005, se arata intr-o analiza Curs. Atitudinea lui Vadim Tudor privitoare la condamnarea comunismului, Tribunul fiind tatucul celebrei fraze "Lasati securistii sa vina la mine", a adus insa PRM intr-o stare deplorabila in sondajele de opinie. De asemenea, ridicarea PNG a rupt in doua electoratul PRM care s-a vazut pus in fata unei alternative. Caderea radicala a peremistilor a culminat, la un moment dat, cu scaderea PRM sub pragul parlamentar. Constant sub prag In pofida asteptarilor disidentilor din PNL, liberal-democratii nu au reusit sa rupa un procentaj important din simpatizantii partidului pe care l-au parasit. Dupa inscrierea oficiala la tribunal a PLD, sondajele l-au prezentat cu scoruri intre 2 si 4%. Liberal-democratii nu au reusit sa creasca nici macar dupa referendum. Astfel, doua sondaje IMAS efectuate in martie, respectiv iunie, au oferit acelasi procentaj: 4%. Mereu in top Traian Basescu a inceput anul 2005 in forta, asumandu-si drept obiective eradicarea coruptiei si accesul CNSAS la dosarele Securitatii, motiv pentru care a saltat in sondajele din ianuarie la 72.8% la capitolul incredere. Scandalul legat de casa din Mihaileanu i-a mancat insa, intr-o luna, 13 procente, presedintele reusind totusi sa se redreseze in sondaje in luna iunie, pe seama solutionarii crizei jurnalistilor rapiti in Irak. Daca anul 2006 nu a adus schimbari majore in ceea ce priveste increderea in Basescu, scandalul "biletelul" cu care a debutat 2007 l-a lovit din plin pe presedinte, care a pierdut in doua luni cat in doi ani de guvernare. Efectele scandalului au aparut in plin abia in februarie, increderea romanilor in Basescu scazand covarsitor, la 49%. Seful statului se afla pe o panta descendenta, ajungand in martie, la doar 41%, pe seama aceluiasi scandal. In aprilie, el a reusit sa se redreseze, fiind perceput de electorat ca victima demersului de suspendare initiat de cei 322 de parlamentari. In cadrul referendumului din mai, Basescu a primit 74% din voturile celor prezenti la urne in favoarea sa, revenind la Cotroceni in tromba. Potrivit unui sondaj IMAS din iulie, presedintele beneficiaza de increderea a 56% dintre romani, ramanand in topul preferintelor romanilor. Trendul descrescator Un sondaj IMAS dat publicitatii in ianuarie 2005 il credita pe primul ministru cu 64,4% la capitolul incredere. In pofida acestui fapt, trendul a fost descrescator avand in vedere ca, in februarie, potrivit unei analize Insomar, Tariceanu ajunsese deja la 47%. La putin timp dupa, in decembrie, increderea in primul ministru se injumatateste subit, ajungand la pragul de 22%(CURS). Caderea se explica prin refuzul de a demisiona din functie in vederea organizarii alegerilor anticipate. Tariceanu va creste cateva procente in sondaje la inceputul lui 2006, in contextul in care PNL pune punct oricaror negocieri de fuziune cu PD. Finalul lui 2006 il gaseste pe premier la o cota de incredere de 25%, in decembrie (CURS). Razboiul de uzura cu Cotrocenii, suspendarea lui Basescu si acuzatiile privitoare la cazul Patriciu se fac simtite in sondajele din 2007. Declinul Increderea in Adrian Nastase s-a mentinut la cote relativ mari in anul 2005, intre 25 si 30%. Situatia s-a schimbat radical odata cu izbucnirea, in ianuarie 2006, a scandalului legat de mostenirea de la matusa Tamara. Astfel ca in martie 2006, intr-un sondaj INSOMAR, doar 12% dintre romani mai aveau incredere in fostul premier. Termopanele din Zambaccian si suspiciunile de luare de mita au adus si mai multe prejudicii de imagine lui Nastase. Pentru a stopa declinul PSD, conducerea partidului l-a fortat pe Nastase sa renunte la functiile de presedinte executiv al partidului si de presedinte al Camerei Deputatilor. Acesta nu a reusit ulterior sa recupereze in sondaje capitalul de incredere pierdut, dar dupa o perioada de absenta din obiectivul mass-media, Nastase a inceput sa-si pregateasca revenirea la varful PSD. Boom-ul latifundiarului Daca in decembrie 2005, liderul PNG Gigi Becali beneficia de increderea a 20% dintre romani, in 2006 el a evoluat spectaculos, inregistrand constant cresteri in sondaje la acest capitol. In martie 2006 finantatorul Stelei se bucura deja de increderea a 38% dintre romani. Beneficiind din plin de performantele echipei Steaua, dar si de banii necesari pentru campanii mediatice puternice, latifundiarul din Pipera a preluat din temele clasice ale PRM si a cucerit sondajele de opinie. El a punctat in ochii electoratului si ca urmare a interventiilor directe in rezolvarea unor situatii sociale. Mai mult, repondentii sondajelor il percep ca unul dintre cei mai sinceri politicieni. In 2007, el continua trendul ascendent, ajungand in martie la 39% din punct de vedere al credibilitatii, in imediata apropiere a lui Basescu. Una din "armele" sale este asocierea cu imaginea sefului statului, de pe urma careia capitalizeaza legitimitate. Paradoxul Theodor Stolojan, presedintele PLD, a avut o evolutie atipica in clasamentul increderii in politicieni. Desi a iesit din prim-planul vietii publice dupa abandonul din cursa prezidentiala, Stolojan a pastrat o cota foarte ridicata de incredere. Mai mult, increderea in Stolojan a crescut si mai mult pentru a ajunge la 52%, in mai 2006, cand acesta a declansat o serie de critici la adresa conducerii PNL. Revenirea sa nu a provocat o crestere si mai mare, dimpotriva. O luna mai tarziu, Stolojan pierdea nu mai putin de 14 procente. Scaderea Cota de incredere in Mircea Geoana a inregistrat o puternica scadere din 2005 pana in 2007. Scaderea a fost cauzata de permanentele lupte interne si, implicit, de lipsa de autoritate a lui Mircea Geoana. In plus, pastrarea acelorasi lideri contestati de electorat au condus la o neincredere in capacitatea lui Geoana de a reforma cu adevarat PSD. Un alt motiv l-a reprezentat indecizia liderului PSD in ceea ce priveste politica de aliante a partidului. Daca in 2006 Geoana a incercat o apropiere de PRM, sfarsitul anului l-a gasit cu sef la SRI si cu suspiciunea ca este inteles cu Traian Basescu. Intentia de a-l suspenda pe presedinte, razboiul dus cu acesta si asocierea imaginii PSD cu partide precum PC sau PNL i-au mancat liderului PSD procente semnificative. In plus, ultima perioada l-a gasit pe Geoana intre nevoia de a sta in Opozitie sau dorinta nestavila de a intra la guvernare. Pe tobogan Pe parcursul anului 2005, C.V. Tudor s-a bucurat de o incredere ridicata a electoratului. In 2006 insa, pe fondul atacurilor dure pe care le lanseaza impotriva lustratiei si a tot mai multor plecari din partid, Vadim pierde multe procente. Anul de gratie care il scoate din carti pe Vadim Tudor este insa 2007. Pozitia adoptata de Vadim impotriva condamnarii comunismului, sincronizata cu urcarea rapida a lui Gigi Becali in preferintele electorale, si-a pus amprenta in sondajele de opinie. Vadim a scazut vertiginos in sondaje, astfel ca in iunie ajunge doar la 12%.

Pagini realizate de Adrian ILIE, Razvan GHEORGHE, Raluca PAPADOPOL si Roxana ANDRONIC