Ucraina a amanat, saptamana aceasta, dezbaterea publica privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul Bastroe, programata pentru 4 iulie, la Tulcea. Cu doar o zi inaintea reuniunii convenite, la 23 iunie, de delegatiile romana si ucraineana in cadrul unei sedinte a Comisiei de ancheta a Conventiei Espoo, Kievul a solicitat amanarea dezbaterii, "invocand timpul destul de scurt necesar pregatirilor", potrivit unui comunicat de presa al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Scurt circuitele din dialogul romano-ucrainean pe tema Bastroe nu reprezinta insa nici pe departe o noutate. Canalul navigabil de mare adancime Dunare-Marea Neagra a avut parte de mai multe inaugurari incepand cu 24 august 2004. Ultima, de anul acesta, nu a avut insa o confirmare oficiala, desi Romania a solicitat acest lucru. In cel mai bun caz, Bucurestilor li s-a comunicat ca navigatia pe Bastroe a fost reluata, in regim "experimental", in data de 27 aprilie, pentru ca, ulterior, ambasadorul ucrainean la Bucuresti, Iuri Malko, sa precizeze, "in mod ferm", ca in momentul de fata partea ucraineana nu executa nici un fel de lucrari de amenajare a canalului de marea adancime Dunare-Marea Neagra, ci doar lucrari de intretinere. Afirmatia "ferma" a ambasadorului a fost contrazisa insa de un documentar profesionist realizat de Antena 3 pe ambele maluri ale granitei de pe Dunare. Cu un picior in Romania Intre timp, Ucraina, desi tace, le face, mutand frontiera cu Romania prin lucrarile "de intretinere" a canalului de mare adancime Dunare-Marea Neagra. Potrivit unor studii recente, efectuate de institutele de cercetare din tara noastra, dragajele efectuate de partea ucraineana au dus la dublarea cantitatii de sedimente depuse pe limba de nisip Ptasina, care s-a transformat, in ultima vreme, intr-o adevarata insula ce se extinde spre teritoriul tarii noastre, modificand astfel granita naturala, dupa cum releva si un reportaj publicat de Romania libera in editia sa de ieri. In ultima instanta, noua insula tinde sa complice diferendul romano-ucrainean privind delimitarea platoului continental, extinzandu-se spre largul Marii Negre si in directia Insulei Serpilor. Modificarea frontierei marine in detrimentul Romaniei, la Gurile Dunarii, se realizeaza de altfel de cand URSS a ocupat strategic Basarabia si Delta Dunarii. Ucraina a demarat lucrarile de construire a unui canal navigabil de mare adancime - Bastroe - din Delta Dunarii in urma cu trei ani, fara a consulta si partea romana, conform conventiilor bilaterale si internationale la care cele doua state sunt parti. La solicitarea Romaniei, Comisia de Ancheta Internationala, constituita in baza Conventiei Espoo, a prezentat, anul trecut, un raport prin care se atrage atentia asupra impactului negativ asupra Deltei generat de initiativa ucraineana. Societatea civila romaneasca preocupata atat de mediu cat si de importanta strategica a Gurilor Dunarii pentru NATO si UE a avertizat asupra politicii agresive a statului CSI Ucraina inca din 2004. (D.E.)