Valentin HOSSU-LONGIN 

Populatiile traco-geto-dace de la sud si nord de fluviul Dunare au avut parte de un proces de romanizare/latinizare diferit, in functie de durata si intensitatea locuirii legiunilor si a administratiei imperiale. Au urmat, pe rand, migratiile "barbare" si cuceririle otomane, care si-au pus pecetea pe evolutia popoarelor din Balcani si Carpati, mai ales din punct de vedere lingvistic. Latinitatea estica inseamna, in primul rand, limba romana. De peste doua secole, specialistii au demonstrat ca limba noastra are patru dialecte: daco-roman (la nord de Dunare), aroman sau macedo-roman, megleno-roman si istro-roman (in Balcani). Fara a intra in detalii, acum ne intereseaza ce se intampla cu fratii nostri sud-dunareni, in ce masura ei mai exista si cum se implica Romania in pastrarea identitatii lor - a supravietuirii! Cazul special al romanilor-romani din Valea Timocului (la granita dintre Bulgaria si Serbia) si Banatul sarbesc va face obiectul altui articol. Cei mai multi aromani traiesc azi in Albania, peste 300.000, chit ca statisticile oficiale numara doar aproape jumatate din ei, fara statut de minoritate nationala si, implicit, fara drepturile ce decurg din acesta - serviciu religios, invatamant in limba materna, reprezentare in administratia publica si-n Parlament etc. Despre istoria, cultura si traditiile acestei insule de latinitate din Balcani aflam din publicatiile armanesti "Zborlu a nostru" (ce apare de peste doua decenii la Freiburg, in Germania) si "Dimandarea" (in Romania), precum si din emisiunile Radio Romania International, unde exista o Sectie speciala aromana, care face "educatsie pi limba a nostra". Chiar daca, la Braila si Constanta, exista clasa/clase pentru armani, este inca prea putin. Dincolo de Dunare, situatia este si mai critica. In Grecia (Muntii Pind, regiunile Thessalia, Epir, Macedonia) traiesc cateva sute de mii de aromani, nerecunoscuti ca atare, ci doar ca greci, vorbind un idiom neolatin! De altfel, Grecia nu recunoaste ca ar avea minoritari. La faimosul complex monahal de la Meteora, vanzatorii de obiecte de cult si suveniruri (albume chiar in limba romana) se feresc sa vorbeasca in romana/aromana, de teama sa nu fie auziti de catre mai marii grecilor locului... In 1991 a luat fiinta Asociatia Culturala "Aromanii din Albania", avand ca obiectiv pastrarea limbii, traditiilor, istoriei, culturii si religiei lor, in primul rand fiind vizat invatamantul. Daca in Albania anului 1912 functionau 17 scoli primare si un gimnaziu in limba romana si-n dialect, actualmente exista una singura, in localitatea Divjaka, ca initiativa privata, sprijinita ocazional de Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (din 2003). Scoala si gradinita sunt sustinute financiar de mai multi oameni de afaceri aromani din Albania, Romania si alte tari. La fel s-a intamplat si cu singura biserica aromana din Albania, din Korcea; constructia ei a inceput in 1996, la initiativa unui aroman din Bucuresti, dar datorita matrapazlacurilor unor functionari ai acelui departament (condus la vremea aceea de secretarul de stat Viorel Badea) a intarziat cinci ani (in loc de unul)! P.S. "Di multi ori, fui antribatu-sh-nu mashi mini-cats armanji baneadza tu cafi statu ditu Peninsula Hemus/Balcani sh-tu lumea tuta?" Ati inteles, sper...