Miercuri dimineata, incepand cu ora 10 (ora de la Strasbourg), in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, va incepe dezbaterea celui de-al doilea raport elaborat de senatorul elvetian Dick Marty privind "Detentiile secrete si transferurile ilegale de detinuti care implica state membre ale Consiliului Europei". O dezbatere care poate fi urmarita in direct pe pagina http://assembly.coe.int, acolo unde va fi transmisa, incepand cu ora 13 si conferinta de presa a lui Dick Marty. Raportul Marty, document oficial Implicatiile votului sunt enorme. In cazul respingerii sale, textul poate fi considerat drept un episod trist si va fi trimis, cu un oftat de usurare din partea multora, spre cel mai incapator cos de gunoi disponibil. Daca insa el va fi votat (asa cum sustin deja cu absoluta convingere unele dintre sursele contactate la Strasbourg) se va deschide un nou episod al bataliei care are multi actori si se desfasoara simultan pe mai multe planuri si pe mai multe continente. Sa speram ca nu asa vor sta lucrurile, dar, daca da, ce se va intampla cu Raportul Dick Marty? Va deveni document oficial al Consiliului Europei si ca atare va fi preluat de comisia speciala a Parlamentului European (asa numita "Comisie Fava"), asta in cazul in care europarlamentarii nu vor decide cumva sa amplifice zona de lucru, numind o noua comisie, cu mai multi membri si cu mai multe competente. In paralel, s-ar putea crea o situatie extrem de inconfortabila pentru Comisia Europeana, mai precis pentru comisarul Frattini, obligat acum sa preia analiza lui Marty si sa actioneze in consecinta. Adica sa se tina eventual de cuvant si sa ceara luarea de masuri dure impotriva statelor gasite vinovate, masuri care sa mearga, asa cum sublinia atat el, cat si presedintele Barroso, pana la ridicarea dreptului de vot pentru tarile respective. Probe slabe Dar exista probe care sa justifice declansarea unui asemnea angrenaj? Daca probele existente sunt doar cele mentionate in textul Raportului, atunci slaba, foarte slaba este posibilitatea ca acest text, chiar votat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, sa poata constitui un act de acuzare credibil si pertinent la nivelul instantelor europene sau internationale. In acest caz, de ce ar risca cei de la Consiliul Europei o posibila decredibilizare institutionala? Cheia problemei sta in complexitatea raspunsurilor posibile la aceasta intrebare. Daca, repet, Dick Marty dispune doar de probleme mentionate in raport, atunci singura sa sansa de dezoltare ulterioara este, pe de o parte, prin mass-media care va sari pe un subiect extrem de zemos si cu evidente conotatii politice placute unei audiente mondiale din ce in ce mai decis anti-americana. Pe de alta parte, stie ca se va baza pe sustinerea neconditionata a organizatiilor prin care i-au parvenit cele mai multe dintre alegatiile continute in rapoartele sale succesive: printre multe altele, Amnesty International sau Human Rights Watch. Exista insa si surse care sustin ca Marty ar mai poseda si alte date si dovezi pe care, considerandu-le strict confidentiale, ar vrea sa le prezinte doar intr-o audiere de tip in camera fie in fata membrilor Comisiei speciale a Parlamentului European, fie in fata Consiliului de Ministri al UE. Sau, daca nu cumva si asta este o alta poveste in sirul de dezinformari pe care le-a lansat pe piata, nu le-ar tine pentru un al treilea raport... Mana de ajutor Cert este ca si romanii nostri i-au dat o mana de ajutor deloc neglijabila. Poate va mai amintiti declaratiile vicepresedintelui Senatului Romaniei, domnul Corneliu Vadim Tudor, care anunta ca, personal, a inmanat lui Rene van der Linden, Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, un dosar continand dovezi concludente privind zborurile ilegale ale CIA. Sau declaratiile foarte ambigue ale domnului senator Frunda, preluate ca dovezi de culpabilitate in raportul Dick Marty. In fine, mai exista o ultima posibilitate, cea mai cinica si poate si cea mai aproape de mentalitatea jocului politic: prin incrimarea doar a Poloniei si Romaniei, se va incerca o decartare a responsabilitatii comune europene spre cei mai slabi din joc. Dar ce vor avea de spus cei 20 de parlamentari romani plimbatori la Strasbourg pe banii natiei care risca sa fie din nou acuzata pe nedrept?

Cristian Unteanu, Bruxelles