Serban ORESCU 

Dimpotriva, sub raportul coeziunii, Romania se diferentiaza in bine, comparativ cu Polonia, de pilda, avand pretentia inacceptabila la un numar sporit de voturi. Actuala reuniune de la Bruxelles isi propune sa depaseasca impasul creat prin respingerea proiectului de Tratat, elaborat cu cativa ani in urma de o comisie prezidata de fostul presedinte al Frantei, Valery Giscard d'Estaing; acel proiect ce reducea excesiv suveranitatea nationala, dar constituia o Uniune puternica. Inainte de a pleca la Bruxelles, premierul Tariceanu a precizat, insa, ca Romania doreste sa fie pastrat cat mai mult din substanta proiectului abandonat. In aceeasi ordine de idei a intaririi UE, presedintele Traian Basescu a cerut ca noul document sa aiba prioritate fata de legislatia interna. Romania s-a diferentiat, astfel, de punctul de vedere britanic, care pune accentul pe dreptul consuetudinar (drept intern, obicei al pamantului); tot spre deosebire de Marea Britanie, Romania mai sustine ca Uniunea Europeana sa dispuna de personalitate juridica, ceea ce constituie un pas inainte, desigur, pe calea integrarii. Nu din cauza Romaniei, proiectul ar putea sa cada, insa, la vot. Asta nu ar fi chiar o nenorocire, dupa cum se exprima un diplomat german. Nici punctul de vedere romanesc nu-i, insa, la adapost de critici. Domnul Basescu a cerut un lucru dificil, ca Parlamentul European sa consulte parlamentele nationale in legatura cu suprematia dreptului comunitar asupra celui intern. Presedintele Basescu a atins, insa, si un punct sensibil, solidaritate dintre statele membre, in caz ca unul se afla in dificultati energetice. S-ar putea sa fie si cazul Romaniei, la un moment dat...