Directia Nationala Anticoruptie a devenit o institutie aservita lui Traian Basescu, de cand acesta a ajuns sef al statului. ZIUA a intrat in posesia unor probe indubitabile, privitoare la un alt dosar penal deschis in 2004 de DNA, pe numele lui Traian Basescu, care a fost inchis in ianuarie 2005, dupa ce faptuitorul a devenit seful statului. Acest dosar nu a fost inchis singur, ci "la pachet" cu dosarul "Privighetorilor - Casuneanu", in care Basescu a facut si obiectul unor investigatii ale Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPRCS) pentru modul dubios in care a dobandit si ulterior instrainat un teren rezidential din Capitala. Dosarul "Pasajul Basarab" a fost deschis de DNA in toamna lui 2004 si repartizat junelui procuror Claudiu Dumitrescu (foto), de la Sectia I de combatere a coruptiei. Acest dosar viza un prejudiciu de peste 37 de miliarde de lei vechi (circa 1,1 milioane euro) produs de Traian Basescu, in calitate de fost primar al Capitalei, care s-a "aventurat" sa plateasca unei firme de casa a Primariei contravaloarea unui proiect de construire a Pasajului Basarab din Bucuresti. O plata uriasa facuta cu o graba suspecta, in pofida vointei Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) pentru un proiect despre care stia ca nu va fi niciodata aprobat, fapt care s-a si demonstrat. Peste 1,1 milioane de euro au fost aruncati pe apa Sambetei, unei firme de casa a Primariei Capitalei - SC Proiect Bucuresti SA, care a primit grosul banilor la numai o zi dupa facturare, in conditiile in care Basescu se razboia cu CGMB pe acest proiect si nu obtinuse toate avizele necesare. Ce interese personale a avut Basescu cu aceasta firma de casa a Primariei Capitalei, agreata si de succesorul Adriean Videanu in multe din proiectele sale nefinalizate? Musamalizat de DNA in ianuarie 2005 Dosarul "Pasajul Basarab" a fost musamalizat de DNA prin neinceperea urmaririi penale (NUP), in ianuarie 2005, imediat dupa ce Basescu a devenit presedinte. Despre acest dosar, DNA nu a oferit nici o informatie opiniei publice, ca si cand nu ar fi existat. Putem afirma, fara sa gresim, ca el a fost dinadins tinut la secret. De instrumentarea si apoi inchiderea cauzei s-a ocupat procurorul Claudiu Dumitrescu, de la Sectia I a DNA care, conform unor surse avizate din interiorul DNA, nu a facut nici un fel de ancheta in dosar din 2004 cand i-a fost repartizat si pana in 2005 cand a dat solutia de NUP. In acest dosar format prin autosesizare, ca urmare a acuzatiilor formulate prin presa de o serie de consilieri ai CGMB, Traian Basescu era cercetat, in calitate de faptuitor, pentru abuz in serviciu, legat de plata sumei de peste 37 de miliarde de lei vechi, in perioada 2001 - 2002, catre SC Proiect Bucuresti SA. Plata a fost efectuata de fostul primar general al Capitalei, Traian Basescu, fara acordul de vointa al CGMB, care s-a opus vehement proiectelor lui Basescu de "reabilitare" a Capitalei, prin investitii finantate partial de Banca Europeana de Investitii (BEI). Dosar inchis dupa alegeri In plin razboi cu majoritatea PSD a consilierilor din CGMB, care-l acuzau de aservirea Primariei intereselor sale financiare personale, Basescu s-a grabit peste noapte sa onoreze un proiect de construire a Pasajului Basarab, platind proiectantului peste 37 miliarde de lei. Grav este ca se stia din capul locului ca proiectele nu aveau nici o sansa sa fie vreodata puse in practica - ceea ce s-a si intamplat - astfel ca, din ambitia personala a lui Basescu de a-i sfida pe adversarii sai din CGMB, ori poate din interese numai de el stiute, au fost aruncati pe fereastra peste 37 miliarde de lei pentru cateva dosare de hartie. Mai mult, Basescu a fost extrem de prompt cu platile, onorand facturile taiate de SC Proiect SA la o zi dupa comunicarea lor, desi se putea astepta si saptamani. Edificatoare in acest sens este factura taiata de SC Proiect Bucuresti SA nr. 5763775, emisa catre CGMB la 19.12.2001, pentru suma de 12,5 miliarde lei vechi, factura onorata fulgerator prin Ordinul de plata din 21.12.2001, semnat personal de ex-primarul Traian Basescu. Prejudiciul incontestabil de peste 37 miliarde de lei produs de Basescu a stat la baza dosarului repartizat procurorului Cladiu Dumitrescu. Care din 2004 si pana in ianuarie 2005 nu a facut nimic in dosar, dar dupa ce a vazut ca faptuitorul din dosarul sau a devenit seful statului, a dat o controversata solutie de NUP pentru infractiunea de abuz in serviciu. Contactat telefonic, procurorul Claudiu Dumitrescu ne-a motivat ca solutia sa de NUP s-ar fi bazat pe o hotarare judecatoreasca in care s-a stabilit, pe cale civila, ca ex-primarului Basescu nu-i poate fi imputat prejudiciul, deoarece nu ar fi fost vina sa ca proiectul privind Pasajul Basarab nu s-a realizat ulterior. Curtea de Conturi i-a imputat 37 de miliarde de lei lui Basescu Nu vom intra in amanunte tehnice si legislative legate de proiectul "Pasajul Basarab", dar amintim ca acesta, ca si alte proiecte parte dintr-un plan comun de reabilitare a infrastructurii Capitalei, a facut obiectul unui razboi de uzura intre ex-primarul Basescu si CGMB. Cert este ca cele 37 de miliarde de lei au fost irosite de Basescu, care a produs o gaura imensa bugetului Primariei. Pentru aceasta isprava, procurorul general financiar al Curtii de Conturi, Anastasiu Crisu, a sesizat la 11.11.2002 Colegiul Jurisdictional al Municipiului Bucuresti, pentru recuperarea de la Basescu a prejudiciului de 37 de miliarde de lei, deoarece, in calitate de ordonator de credite, nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plati, incalcand Legea 489/2001. Procurorul general al Curtii de Conturi si-a argumentat acuzatiile mai cu seama pe faptul ca Basescu nu putea dispune nici un fel de plata inainte de incheierea acordului de imprumut cu BEI. Cazul a fost repartizat judecatorului financiar Petre Lazaroiu, despre care magistrati cu vechime in sistem ne-au informat ca pana la Revolutie purta numele de Ceausescu, pe care insa si l-a schimbat din motive lesne de inteles. Petre Lazaroiu l-a scos basma curata pe Basescu prin sentinta nr. "78 din 28.03.2003, respingand ca neintemeiat actul de sesizare a procurorului general financiar. Motivatia judecatorului Lazaroiu a fost urmatoarea: "Este adevarat ca, in conditiile in care componentele - pentru care s-au efectuat aceste lucrari si s-au platit sumele in discutie - au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-si mai au un corespondent in cadrul proiectului, insa nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat in mod legal. Singura vina care i-ar putea fi imputata acestuia fiind faptul ca nu a anticipat un astfel de deznodamant, fapta pe care legea nu o sanctioneaza insa". Trebuie mentionat ca la scurt timp dupa aceasta "solutie", Petre Lazaroiu nu a mai fost investit ca judecator de catre CSM, primind aviz negativ din partea presedintelui Curtii de Conturi, astfel incat a fost nevoit sa treaca in avocatura. Procurorul a cerut sa i se respinga recursul Nemultumit de sentinta data, procurorul general financiar Alexandru Turlea a declarat recurs in 2003, cerand recuperarea imensului prejudiciu de la Basescu. In motivarea demersului sau, magistratul a motivat urmatoarele: "Dincolo de orice neintelegeri dintre CGMB si primarul general nu a existat in realitate niciodata vointa autoritatii deliberative de a se realiza aceste proiecte in forma si numarul initiale, motiv pentru care unele au fost anulate. Prin urmare, lipsind aceasta vointa, nici primarul general nu avea posibilitatea sa purceada din proprie initiativa la plata unor sume de la buget in speranta (poate hazardata prin prisma evidentelor) ca va convinge CGMB sa revina la sentimente mai bune in ceea ce-l priveste (...) Exista la dosar probatorii suficiente din care rezulta, indubitabil, ca lipsa de vointa a autoritatii deliberative de a se realiza aceste proiecte a fost evidenta (...) Or, primarul general fiind ordonator de credite are o raspundere grava si nu trebuia sa faca plati in conditiile in care observa ca asupra proiectelor planeaza incertitudinea". Dupa o serie de declinari de competenta, in care dosarul a fost taraganat la Inalta Curte din 2003, pana in februarie 2005, recursul a fost trimis spre solutionare Curtii de Apel Bucuresti, unde s-a format dosarul nr. 856/2005 al Sectiei contencios administrativ si fiscal. Prin decizia civila nr. 656 din 1 aprilie 2005 instanta a respins recursul ca nefondat. Atentie, insa, la incredibila scena care s-a petrecut in sala de judecata. Din decizia civila rezulta ca, prezent la dezbateri, procurorul financiar al Curtii de Conturi, Alexandru Turlea (autorul recursului) "a pus concluzii de respingere a propriului recurs, motivat de faptul ca nu mai subzista motivele de recurs. Astfel fiind, Curtea constata ca nu exista motive de casare a hotararii atacate urmand ca in baza art. 312 cod procedura civila sa respinga recursul ca nefondat". Decizia Curtii de Apel mai ridica o problema majora in ceea ce priveste solutia de NUP data de DNA in ianuarie 2005, in dosarul penal. Cum putea procurorul Dumitrescu sa dea NUP lui Basescu, invocand in ianuarie 2005 autoritatea de lucru judecat, de vreme ce dosarul civil pe care s-a construit solutia de neincepere a urmarii penale a devenit irevocabila abia la 1 aprilie 2005!? Proiect abandonat Proiectul "Pasajul Basarab" pentru care Basescu a tocat 37 de miliarde nu s-a mai pus in practica fiind abandonat in urma unei decizii a Consiliului General. Abia in 2004, sub mandatul lui Adriean Videanu, proiectul a fost regandit intr-o forma de trei ori mai mare si mai scumpa decat cea initiala. Astfel, la 23 septembrie 2004, prin hotararea 160 a CGMB, s-a decis demararea noului proiect de la Basarab fiind alocate alte fonduri. Iliescu a intervenit pentru Basescu In plin razboi dintre CGMB si primarul Traian Basescu, pe tema platilor fara avizul CGMB, in cursul anului 2003, la sediul Primariei Capitalei s-a petrecut un eveniment politic inedit. Ion Iliescu, care era pe atunci presedintele Romaniei, a descins personal si a purtat o discutie aprinsa cu prefectul de atunci, Gabriel Oprea si mai multi consilieri generali de la PSD. Conform declaratiilor ce ne-au fost date de martori la eveniment, Ion Iliescu le-ar fi cerut consilierilor generali sa "nu mai sara cu picioarele" pe primarul Basescu si sa-l lase in pace sa-si deruleze proiectele. Disputele iscate intre Iliescu si restul persoanelor prezente Iliescu au avut accente tragi-comice. La un moment dat, lui Iliescu i s-a reprosat ca se imixtioneaza in activitatea Consiliului. Ion Iliescu nu a acceptat insa nici o riposta din partea consilierilor generali si nici un argument in sensul coruptiei fostului primar general. Le-a cerut imperativ tuturor sa o lase mai moale cu Basescu. Moneda de schimb Surprinzatoarea interventie a lui Ion Iliescu a fost explicata de martorii la incident prin aceea ca Iliescu vedea in Basescu un adversar capabil sa-l rastoarne pe rivalul sau din PSD, Adrian Nastase. Iliescu era constient ca nu mai are dreptul sa candideze la Presedintie, iar un alt adversar politic in afara lui Basescu nu i-ar fi putut tine piept premierului de atunci Adrian Nastase. Iar daca Basescu castiga alegerile prezidentiale, lui Nastase i se putea imputa esecul si nu ar mai fi putut pretinde Presedintia PSD ravnita de Iliescu. Logica explicatie a jocului politic facut de Iliescu in favoarea lui Basescu poate fi argumentata cu o constatare prezenta. De peste doi ani, Parchetul General anunta ca va finaliza dosarul Revolutiei si cel al Mineriadelor, in care Ion Iliescu este principalul acuzat. Si cu toate acestea, Iliescu nici macar nu a fost audiat de procurori ca invinuit, prezentele sale la Parchet finalizandu-se cu simple discutii amicale purtate cu magistratul de caz, generalul Dan Voinea.

Razvan SAVALIUC