ZIUA revine cu informatii noi despre controversata arhiva a fostului serviciu secret al Ministerului Justitiei, serviciu care s-a desfiintat oficial in iunie 2006, prin hotarare de guvern. Amintim ca ex-ministrul Justitiei Monica Macovei nu a dat publicitatii nimic din ceea ce s-a descoperit in arhivele mult-hulitei DGPA - SIPA, desi personal a anuntat inca din ianuarie 2005 ca a dispus un control la acest serviciu secret si ca va da publicitatii concluziile acestuia. Cu toate ca in vara lui 2006 acest serviciu s-a desfiintat, surprinzator, in primavara acestui an, cu putin timp inainte de a fi debarcata, Macovei a dispus prin ordin formarea unei echipe de evaluare a continutului arhivei, compusa din procurorul Paul Dimitriu si judecatorul Cristi Danilet. Ambii au demisionat in urma cu cateva saptamani din posturile de consilieri ai ex-ministrului Macovei. Acest ultim control nu a mai apucat sa-si duca treaba pana la capat. Nici nu mai era nevoie insa, deoarece inventarierea continutului arhivei SIPA fusese efectuata in 2005 de o echipa de experti ai Ministerului Apararii, constituita la ordinul lui Macovei. Adresa 113.595 Cu toate ca Macovei a inteles sa tina in cel mai deplin secret rezultatele verificarilor de la SIPA, ZIUA a intrat in posesia adresei nr.113.595, emisa de MJ in 14 decembrie 2005, de consilierul MJ, Mihai Pruna, prin care asociatia "SoJust" a fost informata partial asupra unor rezultate ale controlului efectuat de expertii de la Aparare in arhivele SIPA. In informarea MJ catre "SoJust" din 2005 se recunoaste ca informatii detaliate au fost furnizate si Comisiei Europene, care ne monitoriza in vederea intocmirii raportului anual de tara. Coincidenta sau nu, judecatorul Cristi Danilet, care a fost numit de Macovei in 2007 in echipa de control la DGPA - SIPA este unul din membrii fondatori ai "SoJust", care intr-o perioada monitoriza sedintele CSM din partea acestei asociatii. Rezultatul a ajuns la Comisia Europeana Din adresa MJ din 14 decembrie 2005, reiese ca la cererea Monicai Macovei o echipa de experti ai Ministerului Apararii a realizat un audit privind resursele umane si financiare ale DGPA - SIPA. Auditul, care in fapt a devenit un control general in toata regula, a fost comunicat Comisiei Europene, in cadrul Adendumului pentru perioada iulie - septembrie 2005 la Raportul de tara pe 2005. A reiesit ca la DGPA - SIPA s-a imputinat simtitor procentul fostilor ofiteri de securitate din structura, de la 40% in 1997, la 15% in septembrie 2005. Auditul facut de expertii de la Aparare a inventariat activitatea din perioada ianuarie 2004 - martie 2005 si s-a derulat imediat dupa inlocuirea fostului sef al DGPA - SIPA, Ovidiu Stoian (foto jos), cu procurorul Doru Dobocan. In concluziile controlului s-au enumerat o serie de nereguli: "In domeniul financiar s-a constatat lipsa unei structuri organizatorice si a unor proceduri interne de control a alocarii fondurilor; in domeniul resurselor umane nu s-a respectat intotdeauna procedura de admitere in acest sistem, in sensul ca unele persoane nu au fost testate psihologic si nu au prezentat cazierul; nu existau reguli clare pentru gestionarea si diseminarea informatiilor obtinute in procesul muncii". SIPA, arma secreta a generalului Ureche Serviciul secret de la Justitie dateaza inca din 1990, cand a trecut de la Interne (care detineau atunci penitenciarele), la Ministerul Justitiei, ca structura militarizata. Dupa aparitia Legii 51/1990 privind siguranta nationala, in 1991 a trecut la Directia Generala a Penitenciarelor, sub denumirea de SIO - Serviciul Independent Operativ. In 1997, sub mandatul fostului ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, ca urmare a emiterii Hotararii de Guvern nr. 65/1997, SIO a devenit unitate de sine statatoare, aflata in subordinea directa a unui secretar de stat din minister. Tot atunci i s-a schimbat si denumirea din SIO in SIPA - Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie. Impanzit cu securisti Sub conducerea generalului Ureche, fost ofiter al Directiei I din fosta Securitate, SIPA a devenit o arma secreta de urmarit magistrati, in acest serviciu fiind concentrati zeci de ofiteri din fosta Securitate, care din varii motive nu mai puteau activa in SRI. In anul 2004, in urma HG 637/2006, SIPA a fost transformata in DGPA - Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, si a primit pentru prima data, sub ministeriatul Rodicai Stanoiu, personalitate juridica, competente si atributii profesionale strict delimitate. Pana in 2004 insa, SIPA a fost, practic, un serviciu secret care fila si intercepta magistrati, adunand numeroase probe despre actele de coruptie ale unor judecatori si procurori, despre averile lor ilicite si legaturile neprincipiale cu oamenii de afaceri. Informatiile adunate nu erau insa folosite pentru tragerea reala la raspundere a magistratilor gresiti, ci in scop de santaj ori alte scopuri legate de pronuntarea anumitor solutii. Trebuie precizat ca in 2004 numarul ofiterilor SIPA - DGPA era aproximativ egal cu cel al angajatilor Ministerului Justitiei. Desfiintata in iunie 2006 Arhiva acestui serviciu nu a fost pana in prezent predata nimanui, desi acest proces trebuia sa se fi finalizat. Nu se stie nimic nici despre patrimoniul acestui serviciu. De asemenea, nu s-a dat publicitatii nici un amanunt legat de continutul ilicit al acesteia. Oficial, cele cateva zeci de cadre ale DGPA care mai erau in functii la data desfiintarii serviciului ar fi trecut la Administratia Nationala a Penitenciarelor. Surse avizate din sistem, care doresc sa-si pastreze anonimatul, sustin insa ca fosta SIPA activeaza in continuare sub masca unei directii interne a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care are in atributii siguranta din mediul inchisorilor. Filaj la magistrati si distrugere de documente In adresa MJ se mai arata ca: "In baza unui ordin al fostei conduceri au fost distruse unele documente, desi, potrivit legii, acestea aveau termene de pastrare stabilite intre 5 si 30 ani, in functie de tipul documentului; fosta conducere, depasind competentele DGPA stabilite prin lege, a dispus ca unii ofiteri din cadrul acestei institutii sa obtina informatii referitoare la actele de coruptie savarsite de magistrati sau alte oficialitati ale statului". Iata, prin urmare, faptul ca in arhiva SIPA s-au gasit date despre actele de coruptie ale unor magistrati, care in fapt erau adunate in scop de santaj, pentru obligarea celor cazuti in "pacat" sa dea anumite solutii. "Valizele" de la Jilava Surse avizate, care doresc sa-si pastreze anonimatul, ne-au declarat ca SIPA a folosit o tehnica de ascultare a convorbirilor din retelele de telefonie mobila tip GSM, identica cu cea detinuta de serviciu secret al Internelor (UM 0962 - DGPI) care a fost condus pana de curand de chestorul de politie Virgil Ardelean (foto), zis "Vulpea". Valize si pupitre continand laptop-uri si accesorii de interceptare audio-video, ambalate in cutii pe care scria "Muller", au fost depozitate in 2003 - 2004 in anumite incaperi de la Penitenciarul Jilava, unde se pare ca a existat un centru de interceptare. In fapt, nici conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor nu avea acces in incaperile unde ofiterii SIPA (care aparent aveau functii aferente personalului de la Penitenciare) isi desfasurau activitatea. Ofiterii SIPA n-au fost trasi la raspundere Revenind la adresa MJ, se impune o intrebare legitima: de ce a tinut Macovei ascunse rezultatele acestui audit si nu le-a dat publicitatii asa cum a promis in fata presei ca o va face, inca din ianuarie 2005? De ce, in situatia in care s-a depistat ca SIPA s-a ocupat de filajul unor magistrati si oficiali ai statului, care puneau la cale acte de coruptie, nu s-au sesizat organele abilitate ale statului? Atat pentru sanctionarea cadrelor SIPA care au filat ilegal, dar si pentru cercetarea actelor de coruptie depistate. Daca s-a descoperit ca s-au distrus abuziv documente, de ce nici un fost ofiter al SIPA nu a fost deferit Parchetului pentru acest lucru? Cu atat mai mult cu cat SIPA a functionat intr-o profunda ilegalitate, din 1990 si pana in 2004, cand a primit personalitate juridica prin HG 637/2004. Se poate trage concluzia ca s-a asternut premeditat tacerea, deoarece ministeriatul Macovei a avut interesul ca nimic sa nu se afle. Si, de ce nu, ca dosarele descoperite in arhive sa poata fi folosite in scop de santaj la adresa magistratilor cu pete, pentru a-i determina sa dea anumite solutii.

Razvan SAVALIUC