Proiectul de Cod electoral elaborat de Asociatia Pro Democratia (APD), avand la baza mult discutatul sistem "uninominal", va fi depus saptamana aceasta la Senat, urmand a fi dezbatut si adoptat intr-un timp cat mai scurt. Promisiunea a fost facuta de liderii partidelor care s-au angajat sa sustina reforma electorala: PSD, PNL si PD. Despre intiativa APD se discuta mult si se cunoaste putin. Chiar expertii partidelor recunosc ca au dificultati in a explica parlamentarilor mecanismele proiectului si a-i convinge de avantajele noilor reglementari. Prezentam un rezumat al regulilor dupa care ar urma sa fie alesi parlamentarii, conform proiectului APD. Codul electoral, care cuprinde reglementarea tuturor aspectelor ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor de toate tipurile, poate fi accesat pe site-ul www.ziua.ro. Noutatea esentiala consta in faptul ca, la alegeri, cetateanul va avea posibilitatea pe opteze pentru candidatul preferat, nu pentru o lista de persoane fixata de un partid sau altul. Astfel, potrivit proiectului APD, alegatorul care se prezinta la urne va primi un buletin de vot pe care vor figura individual candidatii inscrisi in cursa electorala in circumscriptia uninominala (zona) respectiva. Alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat. Prin alegerea lor in circumscriptii uninominale, parlamentarii sunt pusi in relatie directa cu alegatorii, fiind astfel responsabilizati. Impartirea tarii si a mandatelor Sistemul propus de APD pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului este unul "proportional prin compensare, avand la baza scrutinul intr-un singur tur in circumscriptii uninominale". Concret, tara se imparte in opt circumscriptii - corespunzatoare regiunilor de dezvoltare - iar circumscriptiile, la randul lor, se impart intr-un numar precis de colegii uninominale, conturate in functie de numarul de alegatori. Colegiile vor fi de dimensiunea unui oras mare sau aproximativ cat o treime dintr-un judet. In fiecare colegiu, fiecare partid sau alianta electorala poate propune unul sau doi candidati. Candidatul care primeste cel mai mare numar de voturi valabil exprimate primeste automat un mandat. In acest mod se impart jumatate din totalul mandatelor. Celelalte mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale astfel: intai se stabilesc cate mandate se cuvin fiecarui partid, proportional cu voturile inregistrate la nivel de circumscriptie electorala de partidul sau alianta electorala respectiva. Din acest numar se scad mandatele deja castigate de candidatii partidului sau ai aliantei electorale respective in colegiile uninominale. Diferenta de mandate este atribuita candidatilor partidului sau ai aliantei electorale care au primit cel mai mare procent de voturi in colegiul in care au candidat, dar care nu au castigat alegerile. Altfel spus, in aceasta a doua faza, vor primi mandate candidatii clasati pe locurile 2 sau 3 in colegiile in care candideaza. Un exemplu Presupunand ca intr-o circumscriptie electorala (regiune-n.red.) trebuie alesi 10 deputati, pe teritoriul circumscriptiei respective se constituie cinci colegii uninominale. In fiecare dintre aceste cinci colegii se alege un deputat, acesta fiind candidatul care obtine "din prima" cel mai mare numar de voturi. Celelalte 5 mandate sunt repartizate la nivelul circumscriptiei electorale astfel: pentru fiecare partid politic in parte, mandatele de deputat se atribuie acelor candidati care au obtinut cel mai mare procent din numarul de voturi la nivelul circumscriptiilor uninominale, insa nu au castigat alegerile in colegiul in care au candidat. Prin distributia proportionala a mandatelor la nivel de circumscriptie electorala (regionala), partidele dobandesc un numar de mandate corespunzator sprijinului electoral de care s-au bucurat in randul alegatorilor. Astfel, explica APD, partidele isi vor pastra numarul de mandate, dar mandatele respective vor fi atribuite acelor candidati care sunt preferati de alegatori. Pro Democratia a testat functionarea noului sistem pe rezultatele alegerilor din 2000 si 2004, concluzia desprinsa fiind aceea ca partidele nu ar avea de pierdut de pe urma noilor reguli, insa cetateanul ar avea de castigat de pe urma alegerii uninominale a reprezentantilor politici. Pro si contra Sistemul electoral propus de APD aduce imbunatatiri in cateva zone de interes pentru public, dar prezinta si o serie de dezavantaje. Autorii proiectului considera ca avantajele sunt net superioare dezavantajelor. Avantaje - modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat, mai usor de administrat si mai ieftin; - este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor; - este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza; - ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicile propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai; - acorda sanse si partidelor regionale, care reprezinta interese locale ale alegatorilor, interese ce nu sunt asumate de partidele cu acoperire nationala. Partidele minoritatilor pot astfel sa isi concentreze eforturile in zonele unde se afla alegatorii lor. Dezavantaje - incurajeaza tehnicile de "votare tactica". De exemplu, alegatorii simt presiunea sa il voteze pe acel candidat care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, pentru ca altminteri votul lor ar fi irosit. Votul acordat unui candidat necastigator este recuperat insa prin faptul ca de el beneficiaza un alt candidat din acelasi partid, care primeste mandatul in faza de compensare realizata la nivel de regiune. - in circumscriptia electorala (regionala) in care stie ca are sanse de a obtine mai mult de 50% din mandate, partidul aflat in aceasta situatie trebuie sa propuna cate doi candidati intr-una din circumscriptiile uninominale din regiunea respectiva, pentru a avea candidati carora sa li se atribuie mandate in faza de compensare. Minoritatile nu pierd APD sustine ca minoritatile nu vor avea de suferit in urma introducerii noului sistem. Rezultatele simularilor efectuale pe baza rezultatelor din alegerile parlamentare anterioare arata ca, in cazul maghiarilor, proportia dintre numarul de voturi si cel de mandate se pastreaza. Astfel, presupunand ca avem aceeasi distributie a voturilor, dar folosind sistemul propus de APD, fiecare partid primeste acelasi numar de mandate. In cazul UDMR, numarul de mandate ramane acelasi, dar acestea vor fi atribuite in acele zone unde populatia maghiara este mai numeroasa. Astfel, se corecteaza situatii de genul careia UDMR primeste mandate in judete precum Tulcea, unde populatia maghiara este foarte putin numeroasa. O organizatie a unei minoritati nationale va primi un mandat daca primeste 10% din numarul de voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat. Dintre candidatii organizatiei minoritatii nationale, va primi mandatul cel care a primit cel mai mare numar de voturi. Pragul electoral: 5% sau colegii castigate In varianta APD, pentru ca un partid sa intre in Parlament trebuie sa depaseasca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau candidatii sai sa castige cel putin cinci colegii uninominale in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor sau trei colegii in cazul alegerilor pentru Senat. In cazul aliantelor electorale, pragul electoral procentual creste cu 2% pentru fiecare partid membru al aliantei, incepand cu al doilea. Astfel, o alianta formata din doua partide va trebui sa depaseasca un prag electoral de 7%, una formata din 3 partide - 9%, s.a.m.d.). La aliante, pragul electoral stabilit in functie de numarul de colegii castigate este de 10 colegii in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si cinci colegii in cazul alegerilor pentru Senat. Pentru ca un candidat independent sa castige un mandat, acesta trebuie sa primeasca 50% plus 1 din voturile valabil exprimate in colegiul in care candideaza. Semnaturile de sustinere Candidatii reprezentand partidele politice sunt propusi de catre filialele judetene ale partidelor politice, fiind astfel sustinuti de membrii partidului din judetul in care candideaza. Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 5% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din circumscriptia electorala in care candideaza, impartit la numarul de mandate care revin circumscriptiei electorale, dar nu mai putin de 50 de alegatori. In cazul candidatilor pentru Senat de exemplu, un cadidat independent ar avea nevoie de peste 15.000 de semnaturi de sustinere. Pot sustine candidatii doar cetatenii cu drept de vot. Fiecare cetatean poate sustine un singur candidat la fiecare tip de alegeri. Parlament cu vedete? Una dintre temerile des vehiculate se refera la popularea Parlamentului cu vedete din sport, showbiz, muzica, urmare a introducerii sistemului uninominal. APD sustine ca, in conditiile in care sistemul propus lasa intregul proces de selectie al parlamentarilor in seama cetatenilor, persoane care nu au experienta politica si nu dovedesc ca pot gestiona interesele alegatorilor nu vor fi votate si nu vor putea primi mandate de parlamentar. "Referindu-ne la vedete, acestea nu vor putea fi promovate pe o lista de partid, pentru a <<cosmetiza>> lista respectiva, si nu vor ajunge, prin acest mecanism, in Parlament, asa cum se intampla in prezent (...). In contextul dat de sistemul propus de APD, daca o vedeta va ajunge sau nu in Parlament va depinde, in ultima instanta, de alegatori", arata Pro Democratia.

Pagina realizata de Ovidiu BANCHES