Criza de locuri in gradinitele de stat bucurestene este un fenomen aparut cu ani buni in urma, dar a fost tinut secret de reprezentantii Ministerului Educatiei, in complicitate cu diverse cadre didactice care si-au deschis gradinite particulare. Asa se face ca, in prezent, numarul "privatelor" a crescut la 116, iar cel al institutiilor de stat a scazut la 149, cu tot cu gradinita speciala pentru copii hipoacuzici. Astfel, fata de anul scolar 2003-2004, cand existau 183 de gradinite, numarul acestora s-a redus cu cateva zeci. Diferenta este si mai evidenta daca prezentam situatia pe sectoare: in Sectorul 1 erau 39 de institutii de acest fel, iar acum sunt 27; in Sectorul 2 existau 43, fata de 29, in prezent; in Sectorul 3 au fost 22 si au ramas 19; In Sectorul 4 au fost 29 si mai exista 26; Sectorul 5 a avut 24 de gradinite, din care a pierdut una, iar Sectorul 6 a avut 26 si a pierdut doua gradinite. 35 de gradinite rase in ultimii ani La un minim calcul constatam ca 35 de gradinite au disparut in patru ani, in conditiile in care numai 12 cladiri au fost retrocedate fostilor proprietari. In aceste conditii, marile "investitii" anuntate de ministrii Mihail Hardau (foto) si Cristian Adomnitei - prin care cladirile a 41 de gradinite urmeaza a fi extinse - reprezinta, de fapt, inlocuirea cladirilor disparute. In ciuda asigurarilor lui Marian Banu, inspectorul de imagine al ISMB, ca inspectoratul are in evidenta 181 de gradinite de stat si 61 de particulare acreditate, pe site-ul ISMB figureaza numai 149 de gradinite de stat, iar la targul de gradinite particulare, ce se va desfasura in acest week-end la Palatul Copiilor, participa 116 asemenea institutii. Comparativ, distribuirea pe sectoare a "privatelor" si a celor de stat arata astfel: In Sectorul 1 sunt 29 particulare si 27 de stat; in Sectorul 2 sunt 27 particulare, la egalitate cu numarul celor de stat; in Sectorul 3 sunt 23 particulare si 19 de stat; in Sectorul 4 sunt 13 particulare si dublu ca numar cele de stat; in Sectorul 5 sunt 11 particulare si 23 de stat; in Sectorul 6 sunt 13 particulare si 24 de stat. Dreptul la educatie, "furat" de ministru Inspectorul Banu ne-a declarat ca reprezentantii ISMB l-au informat "fara menajamente, inca din 6 februarie 2006", pe fostul ministru al Educatiei, Mihail Hardau, despre deficitul de locruri la gradinita. Tot in luna februarie, insa un an mai tarziu, Hardau facea publica pentru prima data aceasta situatie. Mai precis, in comunicatul din 27.02.2007, Hardau anunta ca se va intalni la minister cu reprezentantii ISMB, "in vederea solutionarii deficitului de spatiu pentru copiii de gradinita din Capitala", si preciza ca "potrivit estimarilor ISMB, 10.000 de prescolari nu vor putea fi inscrisi la gradinita in aceasta toamna". Hardau a "omis" sa spuna ca datele erau vechi de un an, iar numarul prescolarilor fara loc a crescut la peste 20.000. Cu cateva zile inainte sa fie demis, fostul ministru reusea sa obtina de la Guvern fonduri pentru extinderea gradinitelor. Ar fi venit apoi randul noului ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, sa anunte ca va rezolva situatia. Acesta, insa, nu s-a aratat prea interesat de subiect, indreptandu-si atentia catre lipsa Internetului in scoli. Astfel, se va alinia si actualul ministru predecesorilor sai, si va fura dreptul la educatie al copiilor. Potrivit legii, orice copil de 3 ani poate fi inscris la grupa mica. Legea nu se mai respecta, insa, de foarte multi ani. Nici chiar acum, dupa intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana. S-a ajuns, astfel, ca, la 1 iunie 2007, in prima zi de inscriere a copiilor la gradinita, toate locurile sa se ocupe dupa nici doua ore - in caz ca nu erau deja indisponibile din martie sau cu un an-doi inainte. (Magda SEVERIN) Corvoada examenelor de grad In prezent, cifra de personal didactic aprobat de minister in Bucuresti este de 2245 de educatoare, dintre care numai 1553 sunt titulare, potrivit inspectorului Banu. Sperantele sale ca va angaja in toamna un lot de absolvente de invatamant superior sunt mult prea optimiste fata de modul de tratate absolut descurajant al Ministerului Educatiei. Numai o absolventa de facultate va putea fi titulara pe post, dar acest lucru va fi posibil abia dupa sustinerea unui examen in acest sens. Gradele pe care le poate obtine o educatoare nu pot fi acordate decat dupa doi ani de la absolvire - primul grad, si apoi din doi in doi ani pana la gradul III. Cele care au absolvit liceul pedagogic (de 5 ani) pot ocupa doar posturi de suplinitoare. In aceste conditii, este lesne de inteles ca in sistem au ramas numai educatoarele care au indragit aceasta profesiune, si cele care asteapta sa iasa la pensie. In afara procesului de invatamant, educatoarelor li se cere sa participe la sedinte, simpozioane, sa se documenteze si "recicleze" periodic, sa mearga la biblioteca si sa intocmeasca referate, proiecte - activitati pe care trebuie sa le desfasoare in timpul lor liber. Si despre bolile profesionale ar fi multe de spus, dar ne rezumam la a mentiona consumul psihic extraordinar, si la vocea pe care multe dintre ele si-o pierd, vorbind ragusit. Educatoarea din Romania Mileniului III nu mai are imaginea celei pe care o poarta in amintire actualele generatiile de adulti, ci este un om stresat de grija zilei de maine, prost platit, cu prea multi copii in grupa, si fara sentimentul ca inlocuieste mama pentru o perioada de 8-10 ore zilnic. 40 de copii intr-o grupa Pe de alta parte, din cauza numarului mare de copii dintr-o grupa, a scazut si nivelul de educatie acordat copiilor. "Ganditi-va ce necesitati de educatie, de hrana si fiziologice are un copil de trei ani. E greu si ca mamica sa ai grija de doi copii, dar de 35! Noi avem o deosebita consideratie pentru personalul din invatamantul prescolar, pentru ca este o profesiune deosebit de grea. Cine nu stie, sa stea numai doua ore la o grupa mica, cu 30 de copii, sa vada cat de solicitata si suprasolicitata este o educatoare - si se convinge", ne-a mai spus Banu. Intr-adevar, tabloul unei clase cu 30-40 de copii de grupa a mica, aliniati la imbracare pentru iesirea in curtea gradinitei, ori la schimbarea in pijamale pentru culcare, in fata unei singure educatoare ajutate de femeia de serviciu, trebuie trait si de responsabilii din Ministerul Educatiei. In aceste conditii, este, practic, imposibila efectuarea procesului de invatamant, care se reduce doar la supravegherea copiilor. O ora de curs la aceasta grupa este de 30 de minute, timp in care o educatoare nici macar nu poate verifica toate caietele invataceilor sai. Concurenta mai mare decat la facultate Inspectoratul Scolar a prelungit pana pe 15 iunie perioada de primire a cererilor, cu precizarea ca nu conteaza ordinea, ci criteriile stabilite "la centru". Prioritate ar avea, astfel, copiii care au frati mai mari la gradinita solicitata, precum si apropierea casei sau a serviciului parintilor de institutia mult dorita. Cererile vor fi aprobate in Consiliul de Administratie, in functie de aceste criterii. Insa, concurenta se anunta mai acerba decat admiterea la facultate, dupa ce anul trecut au fost si cate 12 copii pe loc, potrivit inspectorului Banu. Ce se va intampla cu cei "neadmisi", nu se stie, pentru simplul motiv ca toti cei responsabili sustin ca "problema se va rezolva, nici un copil nu va ramane pe dinafara". Incertitudinea parintilor se va prelungi pana in toamna, cand vor fi aprobate cererile de inscriere, dupa epuizarea tuturor solutiilor de suplimentare a locurilor. Dintre acestea, cresterea numarului de copii in grupa a fost deja "operata", fiind cea mai la indemana autoritatilor. Capitala are nevoie de 85 de gradinite si 900 de educatoare Ministrul Adomnitei a primit si el de la Inspectoratul scolar o nota scrisa, cu necesarul de gradinite si de educatoare, precum si cu repartizarea deficitara a acestor institutii in plan geografic (de ex. in Sectorul 6, la Apusului, exista o singura gradinita pe o raza de 2 km). "Avem promisiunea din partea Ministerului Educatiei ca ni se vor rezolva, pana in toamna, toate cererile de personal uman. In total, estimam ca avem nevoie, in momentul de fata, de 80-85 de gradinite, de 800-900 de cadre didactice si de 500 de posturi de personal auxiliar. Dar, atentie, aceste cifre reprezinta totalul de necesar, si evident ca nu vom avea la toamna aceste gradinite, si nici atatea cadre didactice. Insa, daca la toamna vom avea nevoie de 100 de educatoare, ministrul Educatiei ne-a promis ca ne va aproba cifra pentru personalul didactic", ne-a declarat inspectorul Banu. Criza de bucatarese si lenjerese Din punctul sau de vedere, problema nu consta in gasirea educatoarelor, ci a personalului auxiliar. "Daca noi vom avea construite gradinite pana pe 15 septembrie, si avem nevoie, de exemplu, de 40 de cadre didactice, nimeni nu ne opreste sa luam din educatoarele care au fost pensionate, sau dintre cadrele didactice care isi fac facultatea si pot preda in invatamant. Solutii se gasesc, numai gradinite sa avem. Sa avem noi gradinitele si baza materiala, si va asigur ca gasim noi resursa umana, chiar daca nu-i usor. Sa stiti ca problema nu va fi la nivelul educatoarelor, ci la nivelul personalului auxiliar, pentru ca retributiile lor sunt extrem de mici. Avem probleme de acest fel chiar in toate unitatile de invatamant prescolar; personalul auxiliar paraseste sistemul. Este vorba despre ingrijitoare, paznici, fochisti, lenjerese, bucatarese, care au salariile foarte mici. De exemplu, un bucatar are 508 lei/luna, un fochist - 442 lei, un paznic - 461 lei, iar lenjeresele si bucataresele au salariul pe aproape. In privinta educatoarelor, va pot spune ca o absolventa de studii superioare obtine, in primul an, o retributie in valoare de 560 de lei/luna. Acesta este salariul unui debutant. Mai tarziu, acesta poate ajunge la 800-900 de lei pe luna, dar dupa examenele pentru grade", ne-a precizat Marian Banu.