Gabriel ANDREESCU 

Cercetarii vaste, dar cu rezultate interpretabile, asociatia i-a preferat analiza modesta insa precisa a comunicatelor de presa. Mai precis, a comunicatelor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), emise in perioada septembrie 2006 - mai 2007. Este sugestiva colectia declaratiilor oficiale pe care a lucrat SoJust, din pacate, nu pot exemplifica decat cu una dintre ele. Citez: "in perioada 1998 - 2004, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Constanta si ordonator principal de credite, inculpatul, cu stiinta si cu rea credinta, nu si-a indeplinit atributiile de serviciu legate de cofinantarea aferenta unui imprumut de 17.041.000 USD acordat de catre Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare Regiei Autonome Judetene de Apa Constanta." SoJust arata ca forma si continutul unui asemenea comunicat exprima siguranta deplina cu privire la vinovatia invinuitului la care se refera. Indiferent de stadiul anchetei, responsabilitatea acestuia nu este pusa la indoiala. Nu exista vreo precizare din care sa reiasa ca, de fapt, se prezinta doar rechizitoriul, iar vinovatia persoanei nu poate fi stabilita decat de o instanta de judecata. Pana atunci, datele culese in timpul anchetei penale raman simple presupuneri. Evident, astfel de comunicate au puterea de a induce publicului impresia vinovatiei. Potrivit procedurii penale, obiectul urmaririi penale il constituie si identificarea probelor de nevinovatie. De asemenea, a starilor, imprejurarilor si circumstantelor care pot atenua raspunderea penala. Parchetele nu par interesate de aceste aspecte. Faptul ca sensul declaratiilor este acela de vinovatie dovedita, atat in ce priveste existenta faptei, cat si a persoanei care a comis-o, reprezinta un tipic al comunicatelor PICCJ si DNA. SoJust nu are nici o indoiala: "Fata de <<consecventa>> cu care autoritatile publice nesocotesc prezumtia de nevinovatie, o condamnare a statului roman pe acest motiv la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este previzibila si inevitabila". Este interesant ca, din acest punct de vedere, Politia si-a luat mult mai in serios obligatiile. Mediatizarea pe care o face persoanelor cercetate, retinute, invinuite sau inculpate nu permite identificarea lor, respectand astfel dreptul la propria imagine. Acest exemplu pozitiv, nu mai putin decat iresponsabilitatea parchetelor, a determinat asociatia SoJust sa ceara adoptarea, de urgenta, a unei legislatii specifice care sa protejeze valorile fundamentale ale procesului penal. Pentru multi, aceasta nevoie era vizibila. Faptul insa ca apare ca rezultat al unei analize sistematice si apartine unui grup de magistrati adauga concluziei sansa de a o vedea pusa in practica. Existenta unor magistrati curajosi si consecventi este si ea o veste reconfortanta.