Mihai TANASESCU 

Principalele criterii de convergenta nominala se refera la indicatori precum rata inflatiei, ratele dobanzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publica si cursul de schimb fata de euro. Alaturi de acestea se regasesc si criterii de convergenta reala, precum nivelul PIB pe cap de locuitor, volumul comertului exterior sau structura ramurilor economiei nationale. Coordonarea masurilor necesare indeplinirii criteriilor de convergenta nominala cu cele necesare pentru adoptarea criteriilor de convergenta reala trebuie sa constituie o prioritate pentru politicile guvernamentale in anii urmatori. In conditiile in care guvernatorul BNR a lansat perspectiva adoptarii monedei unice europene inainte de data prevazuta in programul de convergenta, 2014, se ridica intrebarea daca guvernele ce se vor succeda vor avea capacitatea si responsabilitatea politica pentru a implementa politicile necesare. In prezent, Romania se confrunta cu amenintari semnificative, care pun in pericol stabilitatea macroeconomica. Cresterea accelerata a deficitelor externe va continua si anul acesta, in conditiile in care majoritatea estimarilor sugereaza ca nivelul investitiilor straine va fi mult redus in comparatie cu cifrele inregistrate anul trecut. Astfel, problema finantarii deficitului de cont curent devine tot mai presanta, avand in vedere ca investitiile straine nu vor mai reusi sa acopere decat 40%, fata de 90% in 2006. Reducerea investitiilor straine, in conditiile expansiunii deficitelor externe, poate sa aiba un impact negativ asupra ratei inflatiei si, nu in ultimul rand, asupra perceptiei agentiilor de rating fata de economia romaneasca. Majorarea deficitului bugetar si politica salariala constituie tot atatea motive de ingrijorare pentru procesul de convergenta. Cresterea salariala disproportionata in raport cu cresterea productivitatii, impusa in 2007 din ratiuni politice in sectorul public, va crea o presiune substantiala si asupra nivelului salariilor din sectorul privat, ceea ce ar putea conduce la o diminuare a profiturilor si, ca atare, a incasarilor de impozitul aferent. In cele din urma, veniturile bugetare se pot confrunta anul acesta cu o diminuare puternica fata de ceea ce era planificat. Indiferent care va fi culoarea politica a guvernelor ce se vor succeda in perioada urmatoare, acestea trebuie sa rezolve problemele generate de cresterea deficitului bugetar si a deficitului de cont curent, trebuie sa aiba o politica fiscala prudenta si sa asigure o transparenta mai mare a modului in care se efectueaza cheltuielile publice. Consider ca pentru intrarea in zona euro este nevoie de continuarea reformelor structurale si promovarea unor proiecte si programe pe termen lung, care sa fie inglobate intr-o noua viziune bugetara si anume bugetul multianual. Am astazi sansa de a ma alatura unei echipe de profesionisti la Fondul Monetar International si de a impartasi din experienta acumulata de tara noastra in aceasta perioada de tranzitie. Voi ramane, insa, acelasi observator atent al realitatilor politice si economice romanesti si voi continua sa imi exprim, in spiritul principiilor care ma ghideaza, opiniile cu privire la evolutia Romaniei europene. Vreau sa ma folosesc de acest prilej pentru a multumi cotidianului ZIUA si cititorilor sai pentru oportunitatea de a-mi exprima convingerile.