Propunerea infiintarii Autoritatii Nationale de Interceptare s-a nascut dintr-un lung sir de evenimente care au resuscitat frustrari si sensibilitati din aria dreptului umanitar, pe aspecte relative la protectia intimitatii si a libertatii de exprimare, punand in discutie balanta fragila dintre dreptul fiecaruia si dreptul celorlalti, atunci cand ruperea echilibrului risca sa induca efecte negative in sfera sigurantei nationale. Exemple in acest sens sunt oferite de: afirmatiile fostului director al SIE, Claudiu Elwis Saftoiu, care a devoalat ca institutia pe care o conducea facea interceptari, in Romania, cu mandat emis de procurori, nu de judecatori, desi aceasta nu are competente interne; plangerile lui Dinu Patriciu si Dan Voiculescu, conform carora convorbirile lor, ale membrilor de familie si asociatilor, ar fi fost ascultate fara autorizari legale precum si obiectiile avocatilor din cazul spionaj-tradare in care este implicat Codrut Seres. Astfel de evenimente s-au produs ca urmare a unor actiuni iesite din limitele legale sau ale normelor interne, proprii structurilor abilitate, generate de abuz, interpretari subiective ori incompetenta in zona serviciilor secrete, dar si urmare a unor actiuni deliberate ale unor grupuri de interese ce detin posibilitati tehnice de interceptare (disimulate sub acoperiri conferite de firmele de securitate si paza ori de institutii media). Partial, frustrarile sunt generate si de utilizarea eronata a unor rezultate ale interceptarilor legale, in procesul de instrumentare juridica, pe diverse paliere ale exercitarii actului de justitie. Verificari parlamentare la serviciile secrete Recent s-a constituit si a intrat in actiune o "Comisie parlamentara de ancheta privind interceptarile convorbirilor telefonice" condusa de deputatul PSD Cristian Diaconescu. Comisia isi propune cea mai ampla verificare in materie, extinsa asupra activitatii tuturor serviciilor secrete (SRI, SIE, SPP) structurilor departamentale ale Armatei (DGIA), Ministerului Administratiei si Internelor (UM 0962), Ministerului Justitiei, dar si asupra DIICOT, DNA si chiar Vamii. De ce STS nu intra in viziunea acestei comisii? In asteptarea rezultatului, ne permitem aprecierea ca finalitatea va fi pusa sub semnul indoielii, din moment ce, din start, comisia nu si-a propus si investigarea concomitenta a zonei ocupate de firmele de paza si securitate, de detectivii si de agentiile de investigatii care functioneaza sub acoperirea operatorilor media. Sa revenim la tema. Printr-o Hotarare a CSAT a fost infiintat Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC) in structura Serviciului Roman de Informatii, ca autoritate nationala in domeniul interceptarii precum si a relationarii cu operatorii de telecomunicatii, menita sa serveasca toate institutiile si structurile departamentale care obtin aprobari judecatoresti de interceptare a comunicatiilor. Se impune precizarea ca, pana in prezent, in nici un act normativ nu a fost definita sintagma "interceptare a comunicatiilor" fapt care induce posibilitatea unor interpretari laxe si confuzii relative la: (a) termenii interceptare, inregistrare, ascultare, redare, precum si la (b) sistemele folosite: telefonice, electronice, scrise ori audio sau video, criptate ori deschise etc. Indeobste se intelege ca interceptarea ar viza preponderent convorbiri telefonice si dialogul dintre persoane in diverse spatii, private sau publice, precum si in spatii deschise, tintind prioritar telefonia mobila si Internetul. Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor Pornind de la realitatea multiplicarii operatorilor de telefonie in contextul privatizarii (in prezent exista circa 1650 de operatori nationali si regionali) precum si de la existenta mai multor autoritati si structuri abilitate sa obtina si sa puna in aplicare autorizatii de interceptare a comunicatiilor, Hotararea CSAT a vizat crearea unui sistem tehnic de interceptare unic. A atribuit aceasta sarcina Serviciului Roman de Informatii, intrucat acesta este institutia cu cele mai largi competente in sfera securitatii interne. Infiintarea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor in structura SRI a avut si ratiuni de ordin economic, respectiv ideea ca acesta detine deja un sistem tehnic de interceptare la parametri optimi de utilitate in domeniul sigurantei, in conditiile in care CNIC presupune o dezvoltare la dimensiunile sporite ale securitatii nationale. in plus, SRI dispune de personal calificat in: (a) prelucrarea fisierelor audio rezultate din interceptari si redarea acestora de cunoscatori ai limbilor straine (asigurand acoperirea a peste 75 zone lingvistice); (b) proiectarea, realizarea si intretinerea sistemelor specifice; (c) asigurarea protectiei tempest si protectiei anti-interceptare (SRI realizeaza si activitati de protectie impotriva interceptarilor ilegale). Subliniem faptul ca actualul sistem de interceptare a comunicatilor din structura SRI - utilizat prioritar in obtinerea indiciilor, datelor si informatiilor necesare prevenirii terorismului si spionajului, pentru protectia infrastructurilor critice - a fost perfectionat intr-un efort financiar, logistic si uman, pe o perioada de aproximativ 7 ani, intr-o continua adecvare la evolutia tehnologica in domeniu (internationala si nationala), conform reglementarilor europene in materie, cu preluarea unor experiente pozitive din activitatea structurilor similare din spatiul de securitate euro-atlantic. Inca o institutie pentru ascultarea dumneavoastra Unul dintre proiectele care fac obiectul actualului demers de legiferare in sfera sigurantei nationale, respectiv cel intitulat "Lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii", prevede calitatea SRI de "autoritate in domeniul interceptarii comunicatiilor si al protectiei impotriva interceptarilor" prin Centrul Tehnic de Securitate Nationala. Concomitent, insa, a aparut si propunerea crearii unei "Autoritati Nationale de Interceptare", supusa controlului parlamentar, care sa serveasca toate institutiile nationale si structurile departamentale in domeniul securitatii. Ultima propunere incumba crearea unei noi institutii in sistemul securitatii nationale pe langa cele, prea multe, deja existente. Romania ar deveni astfel tara cea mai bogata in structuri speciale din Europa. Crearea "Autoritatii Nationale de Interceptare", ca noua institutie, ne trimite mai degraba la parabola tichiei cu margaritar, la un moft nascut in lupta dintre puteri (politice) pentru arondarea institutiilor cu atributii in sfera serviciilor secrete. Suporterii noii propuneri n-au luat in calcul imensele cheltuieli pentru edificarea unei astfel de institutii si dovedesc o disponibilitate nejustificata spre impovararea bugetului, cu luxul unei noi institutii in domeniu, impotriva curentului de opinie care acuza existenta unui numar mare de servicii si structuri speciale. (De vazut continutul tuturor proiectelor in domeniu, care unanim contin ideea compactarii si nu a multiplicarii unor astfel de entitati !) Noua institutie presupune noi cheltuieli pentru echipamente, cladiri si infrastructura, tehnicieni si cunoscatori de limbi straine, care, la o minima evaluare, ar depasi 130 milioane euro. Propunere utopica si costisitoare Functionarea unei Autoritati Nationale de Interceptare in afara unui serviciu secret este practic o utopie intrucat punerea in aplicare a autorizarilor judecatoresti necesita accesul, in secret, in spatii din proprietati de stat ori private, amplasarea de mijloace tehnice, intretinerea ori recuperarea acestora tot in secret, precum si masuri de protectie impotriva interceptarilor ilegale. Toate acestea presupun o gama de actiuni specifice serviciilor de informatii respectiv: investigatii, filaj, lucrul cu persoane de sprijin din mediile de interes. Toate acestea nu pot fi derulate decat de personal pregatit, cu abilitati si experiente dobandite in timp. Acesta exista doar in cadrul structurilor operative din componenta SRI (si al altor servicii sau structuri departamentale). Prin urmare, pentru functionarea Autoritatii Nationale de Interceptare ar fi necesar o structura informativ-operativa specializata in punerea in aplicare a autorizatiilor judecatoresti si derularea masurilor de protectie contrainformativa aferente. Practic, materializarea propunerii relative la noua Autoritate Nationala de Interceptare ar conduce, finalmente, la crearea unui nou serviciu de informatii, fara ca astfel sa poata fi inlaturate suspiciunile relative la posibile incalcari ale dreptului persoanei, la eventuale folosiri abuzive, sau gresit interpretate, a anumitor date rezultate din interceptarea comunicatiilor. Solutia SRI In opinia noastra, solutia prevazuta in proiectul de lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii este fezabila si, oricum, putin costisitoare. Centrul Tehnic de Securitate Nationala propus a functiona ca structura a SRI ar putea sa aiba o lege proprie de organizare si functionare (corelata cu o Lege a interceptarii si, respectiv, cu modificari ce ar trebui operate in Legea comunicatiilor) Centrul Tehnic de Securitate Nationala s-ar realiza prin adaptarea structurii si atributiilor actualului C.N.I.C., cu costuri reduse, astfel incat fiecare autoritate abilitata sa obtina autorizarile judecatoresti sa-si poata gestiona separat activitatile (de marcare a tintelor, redarea inregistrarilor, stocarea si arhivarea datelor obtinute) permitand un control centralizat. (Prin Comisia parlamentara de control si eventual prin judecatori desemnati ai Curtii Supreme de Justitie - pe aspecte referitoare la respectarea limitelor si conditiilor legale de intruziune in viata privata si de utilizare a datelor obtinute, precum si prin functionari ai Curtii Supreme de Justitie - in privinta modului de cheltuire a sumelor alocate). Centrul Tehnic de Securitate Nationala ar avea astfel utilizari strict raportate la nevoile de securitate nationala, indeosebi pe linia identificarii, in timp util, a amenintarilor ce se impun a fi contracarate inainte ca acestea sa-si produca efectul (terorism, contraspionaj, o serie de acte circumscrise criminalitatii organizate transfrontaliere de mare risc). Precizam ca in majoritatea statelor din spatiul de securitate euro-atlantic, structurile similare CTSN sunt parti componente ale serviciilor speciale. Poate fi luata in calcul cel mult infiintarea unei entitati similare cu utilitati raportate la punerea in aplicare a ordonantelor judecatoresti relative infractiunii de drept comun. De ce o noua structura de interceptare cand in Romania se pare ca exista prea multe timpane care ignora autorizatiile judecatoresti si asculta in taina, pe la usi, pe la feresti, dar spun numai ce trebuie si cui trebuie? De fapt aici e necazul, fiecare putere - Presedintie, Guvern, Parlament - vrea sa aiba timpanele sale. De aceea, legiuitorii nostri se straduiesc sa cheltuiasca sume uriase pentru o noua pereche de urechi cu microfoane!

Razvan IONESCU