Congresul american a cedat vointei presedintelui George W. Bush, trimitandu-i spre promulgare o lege a finantarii razboiului din Irak care nu include un calendar al retragerii trupelor din aceasta tara. Senatul a aprobat legea, joi, cu 80 de voturi pentru si 14 impotriva. Anterior, Camera reprezentantilor adoptase, cu 280 de voturi pentru si 142 impotriva, finantarea cu 120 de miliarde de dolari, pana in septembrie, a operatiunilor militare americane din Irak si Afganistan. Dupa saptamani intregi de confruntari cu Casa Alba, democratii din Congres au renuntat, in cele din urma, sa adauge la textul finantarii operatiunilor o clauza care fixa data inceperii retragerii trupelor din Irak. Noul text stipuleaza, in schimb, necesitatea indeplinirii, de catre Guvernul irakian, a 18 obiective politice si economice. Bush, in opinia caruia o retragere prematura din Irak a contingentului american, ar avea consecinte "catastrofale" asupra acestei tari, a afirmat ca trupele SUA vor parasi teritoriul irakian daca Guvernul de la Bagdad le va solicita acest lucru. Textul aprobat de Congres "demonstreaza un consens asupra faptului ca Guvernul irakian trebuie sa demonstreze progrese reale in schimbul continuarii acordarii de sprijin si al sacrificiilor Americii", a comentat Bush. Seful Casei Albe are in vedere chiar majorarea contingentului din Irak cu aproximativ 30.000 de militari. Compromisul Congresului pe tema calendarului retragerii din Irak ar putea sa-i dezamageasca pe multi democrati alesi in urma cu sase luni tocmai pe baza promisiunii ca vor retrage cat mai repede trupele americane din aceasta tara. Nedispunand, insa, de o majoritate suficienta pentru a trece peste dreptul de veto al presedintelui, democratii s-au vazut obligati sa recurga la aceasta solutie. In septembrie este asteptata o noua reevaluare a situatiei din Irak si va fi dezbatuta legea finantarii razboiului in 2008. Democratii sunt asteptati, atunci, sa readuca in discutie calendarul retragerii trupelor. Americanii s-au saturat de razboiul din Irak Razboiul din Irak este dezavuat de tot mai multi cetateni americani, nota dominanta in aceasta privinta, in randul populatiei fiind pesimismul in legatura cu sansele ca aceasta criza sa ajunga la final. Conform unui sondaj de opinie realizat de CBS News si New York Times, tot mai multi considera ca invazia americano-britanica impotriva Irakului, in martie 2003, a constituit o greseala. In opinia a 76% dintre americani, razboiul a luat o turnura gresita, chiar foarte gresita (47%) pentru Statele Unite. In acelasi timp, 61% dintre persoanele intervievate apreciaza ca SUA n-ar fi trebuit sa se angajeze in acest razboi, fata de numai 35% care mai considera ca interventia armata a fost oportuna. Doar 20% dintre participantii la sondaj au apreciat ca recenta suplimentare a numarului militarilor americani desfasurati in Irak ar putea schimba soarta conflictului. Pentru 72% dintre americani - cifra record de la lansarea sondajelor CBS/New York Times, in 1983 - Statele Unite au pornit pe o cale gresita. In procent de 60%, americanii doresc stabilirea unui calendar al retragerii trupelor. Popularitatea presedintelui George W. Bush se mentine la cotele cele mai scazute, cu doar 30% dintre americani multumiti de activitatea lui. Dupa votul asupra finantarii operatiunilor din Irak si Afganistan, pana in septembrie, Camera reprezentantilor a adoptat, joi, si unele initiative de politica interna, la care tin congresmenii democrati. Printre acestea se numara majorarea salariului minim, subventiile agricole, asigurarile medicale gratuite oferite veteranilor de razboi si copiilor defavorizati si reconstructia in zonele devastate de uraganul Katrina, in 2005. Cele doua texte au fost combinate, ulterior.

Ileana CORNEA