Sorin ROSCA STANESCU 

Din nou despre Traian Basescu. Sper sa nu ma aflu si in viitorii ani in penibila situatie de a-mi consacra editorialele, in mod obsedant, unei singure persoane. Basescu are, insa, prin personalitatea sa accentuata, prin iesirile sale scapate de sub autocontrol, aceasta calitate de a starni permanent reactii si contra-reactii. Asa ca, pana una-alta, ma supun fatalitatii. Astazi voi explica de ce, aplicand un unic standard in utilizarea unor expresii inadecvate in raport cu realitatea, Basescu ar trebui sa se autocaracterizeze drept oligarh si mogul. Spre uimirea generala, intr-o asa-zisa lista a oligarhilor romani, lansata de presedintele suspendat la mitingul organizat la Cluj cu sprijinul primarului Boc, a aparut si Ion Iliescu. In ce sens? Pentru ca le-a permis urmatorilor sa existe: Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Calin Popescu Tariceanu, Dan Ioan Popescu, Verestoy Attila sau Viorel Hrebenciuc. Asa ca Basescu a lipit abtibildul respectiv si pe fruntea predecesorului sau. Este, cred, necesar sa observ doua lucruri. Primul, ca Traian Basescu abuzeaza, in mod intentionat, de expresia respectiva. Cea de "oligarh". El stie foarte bine ca nu exista oligarhi in Romania. Si nici nu pot exista. Avem, in schimb, in aceasta economie de piata capitalista, etichetata de catre responsabilii Uniunii Europene drept functionala, o institutie legala care are menirea de a identifica din timp orice pericol de constituire a unor structuri care ar putea deveni oligarhice. Se numeste Consiliul Concurentei. Traian Basescu ignora, cred eu in mod premeditat, atributiile cu care este investit Consiliul Concurentei. Acesta trebuie sa descopere, din analize permanente asupra pietei, daca nu cumva exista pericolul ca o societate sa preia monopolul. Al asigurarilor de stat, al asfaltarilor, petrolului, energiei, medicamentelor si asa mai departe. Inclusiv in ceea ce priveste piata media, Consiliul Concurentei are largi competente. Nu ar putea exista oligarhi in Romania decat in conditiile in care institutia mai sus amintita ar sta cu mainile in san. Dar nu avem semnale in acest sens. Iar Basescu insusi nu a afirmat niciodata ca ea nu-si face datoria. In nebunia sa politica, lansand tema oligarhilor, Basescu mai incalca o data Constitutia, batjocorind in mod deliberat o institutie publica de importanta nationala. Dar hai sa admitem, asa cum fac, din pacate, destul de multi oameni neinstruiti sau rau intentionati, ca Traian Basescu are si de aceasta data dreptate. De dragul demonstratiei, sunt gata sa accept pana si aberatia ca persoanele amintite de el sunt oligarhi, in ciuda faptului ca nici una nu detine monopolul in vreun domeniu. Iar Ion Iliescu este si el oligarh, pentru ca i-a lasat pe ceilalti sa supravietuiasca. Pai daca asa stau lucrurile, atunci sa aplicam acelasi standard si in ceea ce-l priveste pe "Basescu 5 minute". Si el este la fel de oligarh ca si Iliescu. Pentru ca si el protejeaza grupuri de interese. Care ar fi, in viziunea sa, probabil, oligarhii buni. Cei care ii sponsorizeaza acum costisitoarea campanie. Asa ca simpatizantii suspendatului nu au decat sa voteze pentru oligarhul lor. Dar Basescu, conform aceleiasi reguli de bun simt, este si mogul de presa. In orice caz, mai mogul decat mine. In timp ce eu am fost aratat de alcoolicul suspendat ca as fi mogul, desi nu am proprietati in presa - pentru ca mi-am vandut actiunile pentru a nu mai fi rupt in fund - si nu fac altceva decat sa conduc un cotidian care este citit de doi-trei la suta dintre cetateni, domnul Basescu are posibilitatea sa-si faca mult mai cunoscute opiniile. Lafaindu-se, de dimineata pana seara, pe sticla televizoarelor. Lansandu-si aberatiile pentru milioane de perechi de urechi. Si dispunand, in presa scrisa, de tot atatea trompete cate au adversarii sai la un loc. Deci, Basescu este si oligarh si mogul.