Democratii sarbi au optat pentru radicalul Tomislav Nikolici la sefia Parlamentului dupa esecul discutiilor cu principala formatiune reformatoare din Serbia, Partidul Democratic (DS) al presedintelui proeuropean Boris Tadici, pentru constituirea unui nou Guvern, in conditiile in care scrutinul legislativ din ianuarie nu a permis obtinerea unei majoritati clare. Nikolici a devenit, astfel, numarul doi al ierarhiei politice sarbe, presedintele Parlamentului putand fi desemnat in postul de sef al statului, in cazul in care acesta ar primi interdictia de a-si exercita functia. Dupa victoria liderului SRS, un deputat din cadrul DS a avertizat ca aceasta decizie "este inceputul unei noi radicalizari a Serbiei". Candidatul DS la sefia Legislativului, Milena Milosevici, a obtinut doar 99 de voturi dupa o sesiune-maraton de peste 15 ore, marcata de schimburi de replici adeseori violente. Partidul Radical sarb, care s-a clasat pe prima pozitie in cadrul legislativelor din ianuarie si fost aliat al presedintelui autoritar defunct, Slobodan Milosevici, are 81 de deputati. Formatiunile reformatoare nu au reusit, la mai bine de trei luni dupa alegeri, sa ajunga la un acord in privinta unui nou Guvern, din cauza divergentelor referitoare la problema controlului Ministerului de Interne si Serviciilor Secrete, care se ocupa de cautarea si arestarea criminalilor de razboi. Incapacitatea Executivului precedent, condus de Kostunita, de a aresta criminalii de razboi, in special pe generalul Ratko Mladici, inculpat pentru genocid si crime de razboi de catre Tribunalul Penal International (TPI) de la Haga, a determinat Bruxelles-ul sa suspende, in mai 2006, negocierile de apropiere cu Belgradul. Kostunitia, care intentioneaza sa isi mentina postul de prim-ministru, vrea sa detina controlul asupra Politiei si Serviciilor Secrete, perspectiva dezavuata de presedintele Tadici. Mediatorul ONU pentru Kosovo vrea dezmembrarea Serbiei Pe langa criza guvernamentala, Serbia este nevoita sa-si continue viata politica purtand dupa sine si balastul problemei kosovare, nesolutionata de ani de zile, cu tot asa-zisul sprijin acordat de marile puteri si de organismele internationale. Unul dintre cele mai respectate principii ale dreptului international - integritatea teritoriala a statelor - este pe punctul de a fi incalcat prin ultima incercare a Occidentului de a-si acoperi esecul in Balcani. Mediatorul ONU pentru Kosovo, Martti Ahtisaari, recomanda independenta acestei provincii sarbe. Cu toate ca presedintele sarb, Boris Tadici, i-a declarat lui Ahtisaari, pe un ton moderat "nici Serbia, nici eu, in calitate de presedinte al sau, nu vom accepta niciodata independenta Kosovo", Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite i se va cere pentru prima data in istorie sa dezmembreze un stat suveran, membru al ONU, noteaza Hurst Hannum, profesor de drept public la Universitatea din Hong Kong si profesor de drept international la Universitatea Tufts, in cotidianul The Christian Science Monitor.

Ileana CORNEA