Mihai TANASESCU 

In toata aceasta perioada liderii politici isi vor concentra eforturile pentru a atrage cat mai mult simpatia alegatorilor si, in cele din urma, votul acestora. Tentatia "pomenilor electorale" este mare in aceasta perioada, cu atat mai mult cu cat guvernantii au la dispozitie resursele necesare pentru a-si satisface ambitiile politice. Am avertizat inca de anul trecut ca proiectul de buget pentru anul 2007 este nerealist si nesustenabil, fiind dedicat in buna masura realizarii obiectivelor electorale ale reprezentantilor Puterii. Cresterea deficitului bugetar pana aproape de limita de 3% din PIB, impusa de Tratatul de la Maastricht, a starnit ingrijorare atat in randul analistilor economici interni si externi, cat si in randul autoritatilor de la Bruxelles. Guvernul de la Bucuresti si-a asumat, dupa aderarea la Uniunea Europeana, un program de convergenta pentru adoptarea monedei euro. Una dintre cele mai importante conditii in acest sens priveste mentinerea unui deficit bugetar sub limita de 3% din PIB. Autoritatile romane au stabilit tinta de deficit pentru anul acesta la 2,8% din PIB, doar ca, potrivit prognozei de primavara a Comisiei Europene, deficitul bugetar al Romaniei va inregistra 3,2% din PIB atat in 2007, cat si in 2008. Motivele care stau la baza revizuirii prognozei in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar din Romania sunt cresterea salariilor si a cheltuielilor de capital pe fondul relaxarii politicii fiscale. Cresterea disproportionata a salariilor in raport cu nivelul productivitatii reprezinta un motiv serios de ingrijorare, in conditiile in care politica salariala "generoasa" a Guvernului poate influenta in sens negativ atat procesul de dezinflatie cat si ritmul de crestere economica. Majorarea salariilor in lipsa unor masuri concrete care sa asigure cresterea productivitatii si a competitivitatii poate conduce la accentuarea dezechilibrelor macroeconomice. Dupa numai 5 luni de la aderarea la UE, tara noastra se afla in situatia stanjenitoare de a fi amenintata cu actiuni disciplinare de catre forurile europene pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare. Daca Romania nu va reusi sa isi regleze deficitul bugetar, atunci Comisia Europeana ar putea sa inghete fondurile nerambursabile destinate tarii noastre. Consecintele unei astfel de sanctiuni s-ar resimti la nivelul stabilitatii macroeconomice, dar si in ceea ce priveste credibilitatea economiei nationale. Chiar daca ar evita procedura de deficit excesiv, Romania poate dobandi in 2007 statutul de contributor net la bugetul UE, in conditiile in care nivelul de absorbtie al fondurilor europene este ingrijorator de scazut. In lipsa unor masuri concrete si a unei strategii post-aderare, pana si premierul Tariceanu a fost nevoit sa se declare mai degraba pesimist in ceea ce priveste gradul de absobtie al banilor comunitari. Romania este pe punctul de a pierde cativa ani pe drumul integrarii europene, timp in care decalajul care ne separa de celelalte state din UE va creste in loc sa se diminueze. Tara noastra trebuie sa demonstreze ca poate sa isi respecte angajamentele pe care si le-a asumat atunci cand a inceput procesul de integrare si ca este pregatita sa implementeze strategiile europene.