Din cea mai veche statiune balneara de pe cuprinsul Romaniei si una dintre cele mai vechi statiuni din Europa s-a ales praful si pulberea. Calatorul care va compara fotografiile de epoca ale statiunii Baile Herculane si fotogramele din realitatea de astazi va suferi un soc puternic. Cladiri inscrise in patrimoniul cultural national, monumente de arhitectura de interes national, stau toate sa cada peste turisti si localnici. Desi autoritatile locale au facut nenumarate demersuri la Ministerul Culturii si Cultelor pentru a pune in practica un necesar program de restaurare, nimeni nu a intreprins nimic. Doar vara, in plin sezon al turismului balnear, cativa functionari de la Cultura vin sa evalueze si sa constate aceleasi distrugeri ale imobilelor inscrise pe lista monumentelor istorice. Functionarii pleaca, dar catastrofa de la Baile Herculane ramane. Zona istorica a statiunii Baile Herculane pare o imensa scenografie de film horror si mut. Din cladirile somptuoase de altadata au mai ramas doar scheletele descarnate de caramida si moloz. Spatiul dintre Biserica Romano-Catolica, aflata la iesirea din nord a statiunii, si Biserica Ortodoxa Romana, aflata in sudul orasului Baile Herculane, a fost declarat rezervatie de arhitectura. Aici se gasesc toate monumentele de la 1800 la 1930, ce au alcatuit in timp complexul balnear devenit atat de cunoscut in Europa imperiilor. Traversezi cu noduri in gat aceasta rezervatie de arhitectura, impartita in santiere unde nu lucreaza nimeni si mari tablouri desfigurate, fara ferestre si cu acoperisuri sparte. Aici poti reconstitui stiluri arhitecturale atat de diverse si spectaculare, precum neoclasicul, empire ori baroc vienez. Mai mult de jumatate din acest patrimoniu a fost luat in conditii la marginea legalitatii ori chiar dubioase de catre SC Hercules SA, firma controlata de baronul local al PSD, Iosif Armas. Patrimoniu de peste 100 de ani Pe seama Consiliului Local si al Primariei Baile Herculane nu pot fi puse decat cateva obiective turistice cuprinse in patrimoniul cultural national. Printre acestea, Vila Elisabeta, construita in anul 1875, locuita de imparateasa Elisabeta (Sissi de Austria), sotia lui Franz Joseph I, in care se afla in prezent Biblioteca Oraseneasca "Nicolae Stoica de Hateg", Ansamblul Cazinou, construit in anul 1864, care adaposteste Muzeul de Istorie "General Nicolae Cerna", indiguirile intre Baia Apollo si Hotel Cerna, construite la sfarsitul secolului XIX, Podul de fonta de peste raul Cerna, construit in perioada 1900-1910, una dintre primele constructii de acest gen din Europa, Podul de piatra peste Cerna, terminat in anul 1866. Primarul orasului Baile Herculane, liberalul Ion Oprescu, i-a trimis mai multe scrisori ministrului Culturii si Cultelor Adrian Iorgulescu. "Datorita valorii arhitecturale deosebite ale acestor imobile si data fiind starea actuala de degradare a cladirilor se impun de urgenta lucrari de reparatii, renovare si consolidare a acestora. Pentru aceasta, solicitam sprijinul Domniei Voastre, prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat sau cuprinderea acestora in programe de finantare externa", i-a scris primarul Oprescu ministrului Culturii si Cultelor. Adrian Iorgulescu nu a trimis nici pana astazi un raspuns la solicitarile scrise ale edilului din Baile Herculane. O Hotarare de Guvern demagogica Pe 22 decembrie 2005, cu doar cateva zile inainte de inchiderea anului fiscal 2005, Guvernul Romaniei a dat o Hotarare "privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2005, pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii asupra unor monumente istorice din judetele Caras-Severin si Timis". Conform documentului citat, Vila Elisabeta, unde se afla Biblioteca Oraseneasca, Casa de Cultura si o farmacie, precum si celelalte obiective de patrimoniu aflate sub jurisdictia Consiliului Local Baile Herculane aveau alocate suma de sase miliarde de lei vechi. Aceasta suma a fost prevazuta in Lista de investitii a Primariei Baile Herculane pe anul 2006 avand ca sursa de finantare bugetul de stat. "Au dat demagogic o Hotarare de Guvern ca sa aiba motiv sa nu-ti dea bani pentru ca nu i-ai putut cheltui. In 2006, am prins in bugetul local cele sase miliarde de lei vechi. Prin aprilie-mai 2006, m-am interesat la Directia judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu ce se intampla cu acesti bani. N-a intrat nici un leu!", ne-a spus primarul Ion Oprescu. Singura certitudine ramane, din nefericire, deteriorarea din ce in ce mai grava a acestor monumente istorice si, ca de obicei, lipsa de reactie a oficialitatilor romane cu atributii in domeniul protectiei si restaurarii patrimoniului cultural national. 10.000 de carti distruse de mucegaiuri si gusteri Primaria Baile Herculane a informat de nenumarate ori Ministerul Culturii si Cultelor despre starea jalnica in care se afla Casa de Cultura a orasului, un imobil de patrimoniu cultural national. In acest moment, tavanele acestei cladiri stau sa se prabuseasca peste bibliotecari si turistii cititori. Vila Elisabeta poarta numele imparatesei Austriei, celebra Sissi de Austria, sotia imparatului Franz Joseph I. Cuprinsa pe lista monumetelor istorice (cod 2004; CS-II-m-B-11003), Vila a fost construita in anul 1875, ridicata dupa planurile arhitectului Doderer. Aici sunt gazduite in prezent Casa de Cultura si Biblioteca oraseneasca "Nicolae Stoica de Hateg", precum si o farmacie privata. Asezata pe malul raului Cerna, constructia a fost afectata de trecerea timpului, de cutremure si, in special, de inundatiile din perioada mai-iunie 2005. Cantitati mari de apa de ploaie s-au infiltrat atunci in structura de rezistenta a cladirii. Conform unei expertize trimise si celor de la MCC, "cladirea este alterata constructiv in unele zone, in urma cutremurelor din zona si a intretinerii defectuoase". Din cauza burlanelor si a jghiaburilor infundate apar scurgeri de ape pe fatade. La nivelul solului, datorita trotuarului betonat, apar degradari ale soclului de tencuiala. Degradari sumare sunt si la nivelul tamplariilor, unde vopsitoriile de ulei sunt invechite. Sarpanta si invelitoarea necesita reparatii curente. Cum intri in cladire, in dreapta, dai catre o scara. Intrarea e oprita in aceasta parte a cladirii pentru ca tavanul s-a desprins de mai bine de un an si, oricand, el ar putea sa se pravaleasca pe cineva. Norocul a facut ca atunci cand s-a desprins prima oara sa fie intr-o sambata seara, cand nu era nimeni la Biblioteca si Casa de Cultura. Subsolurile arata mai rau decat dupa bombardamente. Spatii inundate, igrasioase, cu un miros specific. "Am scos din uz peste 10.000 de carti din cauza degradarii lor fizice in urma infiltrarilor cu apa de ploaie si a inundatiilor repetate. Mucegaiurile, ganganiile si gusterii erau companionii acestor carti. Desi am folosit manusi de protectie, mucegaiurile si ganganiile mi-au atacat mainile. A trebuit sa urmez un tratament special de cateva luni", ne-a povestit referentul-bibliotecar Paul Sever Smadu. Conditiile in care sunt depozitate o buna parte din cele peste 47.000 de unitati de fond ale Bibliotecii pot repeta istoriile catastrofale prin care au trecut multe carti de aici. Restaurari in regim de urgenta Iata situatia la zi a unor monumente istorice din statiunea Baile Herculane ce ar trebui cu grabire restaurate. Ansamblul Cazinou, fosta "Casa de Cura", a fost construit in 1864, in stil baroc austriac. Astazi, el gazduieste Muzeul de Istorie �General Nicolae Cena" (inaugurat la 1 mai 1924). Datorita infiltratiilor de sulf, imobilul necesita reparatii capitale la acoperis si peretii exteriori, precum si refacerea ornamentelor si basoreliefurilor din interior si exterior. Indiguirile intre Baia Apollo si Hotel Cerna au fost atacate de infiltratiile de apa. Acest fapt a produs deplasarea si dislocarea, pe anumite portiuni, a blocurilor de piatra, necesitand lucrari de refacere si consolidare a intregii lucrari. Podul de fonta peste raul Cerna a fost construit in perioada 1900-1910, fiind una dintre primele constructii de acest gen din Europa. Datorita degradarii prin coroziune a elementelor de otel (cu slabiri ale sectiunilor de 10-50%), siguranta pietonilor care traverseaza Cerna e pusa sub semnul intrebarii. Asupra acestui monument de arhitectura se impune realizarea de urgenta a unor lucrari de reparatii capitale si consolidare facute de catre specialisti, tocmai pentru a se tine seama de valoarea istorica si arhitecturala a lucrarii. Podul de piatra cu coridor acoperit peste Cerna este primul pod in curba in zidarie din Europa, inceput in 1864 si terminat in anul 1866. Mai este numit si Podul Dragalina, dupa numele celebrului general roman, mort eroic in Primul Razboi Mondial. Podul a fost construit pentru a face legatura intre hotelurile de pe malul stang al Cernei si baile termale de pe malul drept. Acum cateva decenii, sustin localnicii, podul de piatra cu coridor a fost transformat intr-o galerie istorica a statiunii, galerie formata din diapozitive color uriase, precum si cinci din cele 23 de tabule votive descoperite pe teritoriul orasului Baile Herculane. In primavara anului 2005, debitul foarte mare al raului Cerna a afectat structura de rezistenta a podului, acesta necesitand, de urgenta, reparatii capitale. De altfel, acest pod e singura cale de acces auto pe care pot circula autobuze, autocare si autovehicule de tonaj greu, care fac aprovizionarea hotelurilor si a locuitorilor din centrul vechi al orasului. Turistii citesc mai mult decat localnicii Vila Elisabeta gazduieste, printre altele, Biblioteca Oraseneasca "Nicolae Stoica de Hateg". Institutia a ramas dupa inundatiile din 2005 cu un fond de carte de 47.367 de volume si un numar de 16 abonamente la presa locala si centrala. Interesant e faptul ca din numarul total de cititori, de 3542 in 2006, localnici au fost doar 489, restul, adica 3053, fiind cititori turisti. "Cea mai frumoasa statiune de pe continent" Vila Elisabeta este legata de numele imparatesei Imperiului Austro-Ungar, Elisabeta (Sissi de Austria), care a locuit in aceasta vila incepand cu primavara anului 1887, cand a urmat o cura cu ape termale. Sissi de Austria mai fusese la Baile Herculane in 1884, iar dupa ce sotul ei, Franz Joseph I, i-a daruit drept resedinta vila ce ii poarta numele, Sissi de Austria a mai revenit la Herculane in 1890, 1892 si 1896. Primarul Ion Oprescu se lauda cu aprecierea imparatului Imperiului Austro-Ungar. Franz Ioseph I a declarat in 1852, dupa ce a vizitat Baile Herculane, ca "acum in Valea Cernei exista cea mai frumoasa statiune de pe continent". Timpurile prezente par sa-l contrazica cu vehementa pe Franz Joseph I, statiunea Baile Herculane fiind la pamant. In 1896, in sala de bal a Vilei Elisabeta, cuplul imperial Franz Joseph I si Elisabeta, Alexandru I al Serbiei si Carol I al Romaniei au toastat la inaugurarea canalului navigabil Portile de Fier. Astazi, aceast spatiu este dedicat salii de lectura a bibliotecii orasenesti. Plimbarile lui Sissi de Austria Sissi de Austria, o precursoare a jogging-ului si a exercitiilor de intretinere fizica moderne de astazi, aflata intr-o relatie speciala cu parintele psihanalizei, Sigmund Freud, a fost o femeie frumoasa, care a influentat moda si mentalitatile epocii in care a trait. Obisnuia sa calatoreasca incognito prin Europa si sa faca foarte mult sport si exercitii fizice. La Baile Herculane, Sissi a venit in acelasi mod in care facuse legenda in toata Europa. Un tablou in ulei atesta faptul ca Elisabeta insasi, si nu vizitiul ei, mana caii prin Mehadia prin dreptul ruinelor castrului roman. In timpul curei cu ape termale din 1887, Sissi facea zilnic plimbari in preajma statiunii, fiind insotita doar in excursiile mai dificile de contesa Majlath si de padurarul Petru Zarva din Pecinisca.

Dan Mircea CIPARIU