Un agent secret il costa pe fiecare roman 4.350.000 ROL/an. Aceasta suma este mai mare decat cea cheltuita cu un scolar sau cu un bolnav. Conform statisticilor, informatiile furnizate de SRI si SIE institutiilor abilitate sunt utile in doar zece procente. Majoritatea datelor sunt culese prin carciumi, la chiolhanuri si nu sunt verificate de agentii serviciilor. Anual peste sase mii de romani sunt interceptati legal. Alte mii de persoane au telefoanele ascultate fara un mandat. Interceptarile ne-au costat in 2005 aproape opt mii de miliarde de ROL, aproximativ de doua ori cat bugetul alocat invatamantului. Eficienta procentuala a interceptarilor efectuate de serviciile secrete romanesti este de 4,32%. In urma interceptarilor a 5500 de telefoane doar 238 de infractori au fost depistati. Pentru ascultarea telefoanelor unui infractor, SRI a cheltuit 3.413.469 de euro. In legea Bugetului de Stat pe anul 2007, cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt de 14.620.690.000.000 ROL, din care aproape noua mii de miliarde reprezinta cheltuieli de personal, adica salarii. Astfel, fiecare cetatean roman scoate din buzunar pentru un agent secret in jur de 4.350.000 ROL/an. In afara de costurile salariale, serviciile secrete consuma sume importante pentru achizitionarea unor bunuri, platesc dobanzi pentru diferitele datorii neachitate la timp, asistenta sociala pentru angajati, fac investitii etc. Raportand aceste cheltuieli la banii alocati sanatatii sau invatamantului observam ca scolarizarea pe un an a unui copil ne costa o mica parte din cat platim pentru un agent SRI sau SIE. De exemplu, pentru anul in curs in Bugetului Statului este prevazuta suma de 11.917.079.000.000 ROL pentru invatamant. Suma ce contine atat salariile dascalilor cat si modernizarile atat de necesare in majoritatea unitatilor de invatamant, bursele elevilor si studentilor etc. Din aceste date rezulta ca fiecare contribuabil din Romania cheltuie 3.910.000 ROL pe an pentru educatia tinerilor. Un calcul simplu ne indica faptul ca un angajat al serviciilor secrete ne costa cu 11% mai mult decat scolarizarea unui copil. Avand in vedere ca serviciile secrete mai au si alte venituri - servicii prestate, afaceri derulate prin firme conspirate etc. - banii cheltuiti cu un angajat al serviciilor secrete poate ajunge la 7.000.000 ROL/ contribuabil/an. Un alt exemplu este suma cheltuita in sanatate. Conform datelor din bugetul pe anul in curs, Romania a alocat 198 de euro pentru sanatate pe cap de locuitor. Aceasta suma este mult sub cea alocata in Bulgaria (210 de euro) sau Ungaria (440 de euro). Astfel, media cheltuielilor cu un pacient pe anul aceasta este de aproximativ 6.800.000 ROL. Aceasta suma, evident insuficienta, este mai mica decat cheltuielile care apar cu un angajat al serviciilor secrete. Prin reducerea numarului angajatiilor serviciilor secrete, in realitate prin normalizarea situatiei si aducerea efectivelor la standarde internationale, contribuabilul ar fi degrevat de niste cheltuieli inutile. Ce primim pe banii nostri? Activitatea celor doua servicii secrete sunt stabilite prin lege. Astfel, "Serviciul Roman de Informatii isi ghideaza activitatea dupa Legea nr. 14/1992, lege ce ii reglementeaza organizarea si modul de functionare. Liniile directoare in activitatea Serviciului Roman de Informatii sunt: culegerea de informatii relevante pentru siguranta nationala, prevenirea si combaterea terorismului, protejarea informatiilor clasificate. Toate aceste activitati sunt coordonate de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si sunt supuse controlului parlamentar". Valorificarea informatiilor culese de SRI sunt comunicate presedintelui Romaniei, presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor, precum si Comisiilor permanente pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ale celor doua camere ale Parlamentului; primului ministru, ministrilor si sefilor de departamente din ministere, cand informatiile au legatura cu domeniile de activitate pe care acestia le coordoneaza si de care raspund; prefectilor, primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru probleme care sunt de competenta acestora; organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni. Comunicarea informatiilor este aprobata de directorul SRI. Interceptari contra pensii Conform datelor oficiale, SRI a interceptat, in anul 2005 peste sase mii de posturi telefonice. Conform raportului Serviciului Roman de Informatii, aproximativ doua treimi din numarul informatiilor provin de la surse secrete umane, o parte de la surse secrete tehnice, iar restul sunt obtinute prin tehnica operativa, inclusiv intercepatri ale posturilor de telefon. In 2005, SRI a supravegheat 6370 de posturi telefonice. Conform unor informatii culese din rapoartele anuale ale SRI, pentru ascultarea unui post telefonic, pentru o ora de ascultare, serviciile secrete cheltuiesc intre cinci si sapte milioane de lei, in raport cu dificultatile tehnice date. Suma mentionata acopera atat cheltuielile cu interceptarea propriu-zisa, cat si banii cheltuiti cu transcrierea si prelucrarea informatiilor obtinute. Din rapoartele oficiale reiese ca un post interceptat se afla in atentia serviciilor secrete in medie 200 de zile. Daca posesorul telefonului vorbeste zilnic doar 30 minute, in medie, costurile interceptarii ajung sa coste contribuabilul 3.500.000 ROL. Rezulta ca in 2005, cand au fost interceptate 6370 de posturi de telefon contribuabilul a cheltuit nu mai putin de 35.000.000.000 ROL. Aceasta suma este egala cu pensia medie a peste 10.000 de batrani pentru o luna, daca media de pensie este de aproximativ o suta de euro, asa cum s-a comunicat oficial. Un alt punct de reper este bugetul pe anul 2005 pentru Cultura de 8240 miliarde de lei vechi. Pentru constructia de locuinte, au fost cheltuiti doar 5280 de miliarde de lei vechi. La costurile de mai sus trebuie sa mai calculam costurile de achizitie periodica a tehnicilor noi, necesare interceparii. Un aparat performant de interceptare poate costa si un milion de euro, pretul depinzand de performantele aparatului si a numarului de scanari de banda si interceptari simultane suportate de receiver. Si asta numai pentru convorbirile telefonice interceptate legal. In cazul celor ilegale, suma se dubleaza, sau chiar se tripleaza. Eficienta de 4,32% Contraproductivitatea serviciilor secrete reiese si din datele statistice. Astfel, in perioada 1991-2003 au fost interceptate convorbirile a peste 20.000 de persoane. Ministerul Public a emis, din 1996 pana in 2003, in jur de 5500 de autorizatii de inregistrari audio si video, care au folosite ca probe in dosare penale. Din cele 5500 de persoane urmarite, au fost trimise in judecata 620 si doar 238 au fost condamnate definitiv. Eficienta procentuala a interceptarilor efectuate de serviciile secrete romanesti este de 4,32%. Altfel spus, au fost tocati din banii publici, in perioada 1996-2003, 812.405.792 de euro pentru condamnarea a 238 de infractori. Adica 3.413.469 de euro au fost cheltuiti pentru fiecare infractor doar pe interceptarile convorbirilor telefonice ale acestuia. SRI are mai multi ofiteri decat FBI In numarul de ieri, ZIUA a dezvaluit ca pentru fiecare un milion de romani exista aproximativ 570 de ofiteri SRI, conform unor surse neoficiale. Totusi, numarul celor care activeaza in cadrul serviciilor este secret, o situatie total neconstitutionala. Intr-un interviu acordat recent, fostul director al SIE, Catalin Harnagea, a confirmat ca numarul angajatilor este in jur de de 12 mii de ofiteri pentru SRI. De asemenea, generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al Departamentului de Informatii Externe, pana la defectarea sa din 1978, cand a cerut azil politic in SUA, a confirmat aceasta cifra. Pentru comparatie, in Franta, de exemplu, cele 62 de milioane de cetateni suporta cheltuielile pentru doar sase mii de agenti, ceea ce inseamna 100 de ofiteri la un milion de locuitori. Datele statistice pentru SUA sunt si mai graitoare. Institutia similara SRI este FBI, care are un numar de 11.500 de agenti speciali, iar numarul populatiei este de 295 de milioane. In urma unui simplu calcul aflam ca aproximativ 40 de agenti FBI servesc un milion de cetateni americani. Inflatie de spioni Cei trei mii de angajati ai SIE, deci 140 de ofiteri de spionaj la milionul de locuitori, sunt cu mult peste numarul ofiterilor unor servicii secrete similare, unde numarul agentilor la milionul de locuitori - conform datelor furnizate pe paginile de Internet -, este, in medie, de zece ofiteri ai serviciilor externe (spioni, in sensul real al cuvantului). Doar Franta si Anglia depasesc aceasta cifra cu 12, respectiv 17 agenti externi la milionul de locuitori. Pentru SUA, insa, numarul este mult mai mare, cam 70 de agenti la milionul de locuitori, dar, dupa cum se stie, acest stat este implicat in numeroase operatiuni externe. Daca raportam numarul agentilor si sumele cheltuite de celelalte state europene din produsul intern brut raportat la un agent secret, datele sunt si mai izbitoare.

Laszlo KALLAI