Amendarea Constitutiei Europene Foarte interesanta a fost legarea primei teme de un material mai vechi elaborat de WFH (initial dat publicitatii pe 14 iulie 2003) care prezinta un proiect destul de complex pentru amendarea Constitutiei Europene pe subiectul drepturilor individuale si colective ale minoritatilor nationale. Documentul este reluat acum, intr-un nou context, fiind de data asta sustinut in Parlamentul European de un grup politic, Alianta liber europeana, acelasi grup care si-a exprimat si sustinerea deschisa (intampinata cu aplauze) fata de chestiunea Tinutului Secuiesc. Ceea ce se spune aici, daca va intra vreodata in dezbaterea Parlamentului European (asa cum au anuntat deja participantii la conferinta de presa, cu referire la o posibila audiere speciala pe tema tinutului Secuiesc), va starni controverse aprinse deorece in document se afirma: "comunitatile nationale, in calitate de subiecti politici autonomi, sunt identice cu colectivitatile formate din minoritati" stim ca "drepturile comunitatilor nationale si a membrilor lor, exercitate colectiv sau individual, constituie o parte a drepturilor universale ale omului". Aceasta in conditiile in care, asa cum se afirma mai departe in text, "auto-identificarea constitutionala ca "stat national" a tarilor care au in componenta comunitati istorice si teritoriale este ireconciliabila cu principiile statelor juridic democrate din Uniunea Europeana". Evident, unul dintre aceste state ar fi Romania, cu Constitutia sa care defineste tara noastra drept un stat national unitar si indivizibil. Tinutul Secuiesc - regiune separata in UE Pe lista participantilor au figurat Mikl�s Patrub�ny, presedintele WFH, d-na Emko Benko, initiatoarea primului referendum asupra autonomiei tinutului Secuiesc, G�za Borsos, fondatorul Consiliului National Secuiesc si Imre Andr�s, presedintele Regiunii Bazinului Carpatic din cadrul WFH. In continuare, in exclusivitate pentru Ziua, iata cateva fragmente relevante din declaratiile lor: Mikl�s Patrub�ny: "Nu stiu care va fi rezultatul final al acestui demers al Tinutului Secuiesc deoarece nu este ceva independent fata de procesul prin care trece intreaga comunitate europeana, daca UE nu se va sparge in parti componente si daca va evolua inspre o comunitate solida de popoare europene si nu numai, ca acum, de state europene. Sa va dau exemplul Cataloniei. Sunt 10 milioane de oameni, au propria lor limba, traiesc in Spania si Franta si in UE sunt recunoscute peste 20 de limbi oficiale, chiar si estoniana, vorbita doar de un milion de oameni sau slovena, vorbita de doua milioane de persoane. Dar catalanii nu-si pot folosi limba proprie deoarece nu au un stat propriu. Deci, daca vor sa-si faca recunoscute drepturile in UE, atunci trebuie sa inceapa o lupta pentru independenta si sa-si castige independenta fata de Spania....si astfel, demersul celor din Tinutul Secuiesc, ar putea duce la formarea unei regiuni europene separate in cadrul UE". Chestiunea Kosovo Mikl�s Patrub�ny a afirmat in legatura cu planul Ahtissari pentru Kosovo ca: "Daca vorbim despre auto-determinare si nu despre auto-guvernare, atunci putem ca, in acesti termeni, sa intelegem chiar formarea unui stat propriu, a unui stat independent. Este ceea ce luptatorii romani pentru libertate, memorandistii, au facut la 1918, atunci cand au spus ca "existenta unui popor nu se demonstreaza, ci se afirma". Din acel moment, in momentul in care este afirmata existenta unui popor, poporul acela are dreptul in fata lui Dumnezeu de a-si urma propria sa cale, chiar acela de a fonda un stat national. Cu toate astea, in cazul Tinutului Secuiesc, chestiunea este foarte dificila, deoarece teritoriul se afla in mijlocul Romaniei, deci o viata totalmente independenta va fi foarte greu de realizat. De aceea, speram ca majoritatea romanilor sa inteleaga ca un popor ca cel secuiesc, cu asemenea lungi traditii istorice si culturale,... are dreptul legitim sa mearga pe propriul sau drum. Iar daca acesti oameni vor primi autonomia teritoriala cu grad inalt de auto-determinare pe care o cer, atunci vor oferi toate drepturile privind minoritatile romanilor care traiesc pe teritoriul lor". G�za Borsos a afirmat ca: "Dupa terminarea actualului referendum din Tinutul Secuiesc vom avea o baza legala pentru a incepe un proces de activizare nu numai a electoratului nostru, caci mesajul trebuie sa ajunga in primul rand la Guvernul Romaniei, primul cu care trebuie sa discutam aceasta chestiune. Apoi trebuie sa avem sprijinul Guvernului maghiar si, daca va fi nevoie, si pe cel al comunitatii internationale. Noi suntem hotarati sa mergem pana la capat si asta inseamna statut autonom pentru Tinutul Secuiesc in cadrul Romaniei".

Cristian Unteanu, Bruxelles