Legenda Atlantidei, tara care a disparut inghitita de ape, ar putea fi totusi mai mult decat un mit. Recentele cercetari efectuate in insula greceasca Creta sugereaza ca prima civilizatie a Europei a fost distrusa de catre un tsunami urias. Pana acum 3500 de ani, o civlizatie antica extraordinara prospera in estul Mediteranei. Stravechii reprezentanti ai civilizatiei minoice aveau palate minunate, strazi pavate si dispozitive de cusut, pe cand majoritatea europenilor traiau inca in colibe primitive. Insa, in jurul datei 1500 i.H., cei care au dat nastere mitului Minotaurului si al Labirintului au disparut subit. Acum, se pare ca misterul cataclismului care a dus la sfarsitul uneia dintre cele mai enigmatice civilizatii antice a fost rezolvat, relateaza BBC. Un grup de cercetatori a descoperit noi dovezi care sustin faptul ca insula Creta a fost lovita de un tsunami gigantic cam in aceeasi perioada cand a disparut si cultura minoica. "Depozitele geo-arheologice contin un numar distinc de <<semnaturi>> ale unui tsunami. Am descoperit materiale de constructii, oase de animale, vase si resturi de alimente amestecate cu nisip, scoici si resturi ale faunei microscopice marine. Acestea din urma nu ar fi putut fi <<scoase>> de pe fundul marii decat de catre un singur mecanism - un tsunami foarte puternic, care, cu o forta distructiva extraordinara, sa amestece toate aceste lucruri", a declarat geologul german Hendrik Bruins de la Universitatea Ben-Gurion din Israel. Aceste depuneri se afla la mai mult de sapte metri deasupra nivelului marii, ceea ce elimina ipoteza unor valuri produse de furtuni puternice. "O catastrofa naturala de o forta extraordinara a lovit coasta Cretei si sigur nu a fost vorba doar despre o furtuna mediteraneana", a mai completat profesorul Bruins. Minoicii erau marinari si negutatori. Majoritatea oraselor lor se aflau de-a lungul coastei, ceea ce i-a facut extrem de vulnerabili in fata efectelor devastatoare ale unui tsunami. Una dintre cele mai mari asezari minoice era la Palaikastro, in partea estica a insulei, si unul dintre locurile unde arheologul canadian Sandy MacGillivray face sapaturi de 25 de ani. Aici, el a descoperit urme care confirma aceasta teorie: cladiri ale caror ziduri care erau orientate spre mare disparusera, restul peretilor laterali ramanand intacti. "Acum, o gramada de indicii au inceput sa aiba un sens pentru noi. Palaikastro era situat departe, cu mult deasupra marii, cu cel putin 15 metri mai sus, ceea ce sugereaza ca a fost vorba despre un val cu adevarat urias", a declarat MacGillivary. Insa daca aceste dovezi sunt atat de clare, de ce nu au fost descoperite pana acum? Expertul in tsunami, Costas Synolakis, de la o universitate din sudul Californiei, a declarat ca studiul tsunamiurilor antice este abia la inceput si ca oamenii nu au stiut, pana recent, ce sa caute cu adevarat. Multi oameni de stiinta sunt inca de parere ca aceste valuri nu au facut altceva decat sa mute diverse materiale si sa le amestece. Cu toate acestea, observarea tsunamiului din Asia, care a avut loc in 2004, a schimbat totul. "Daca va amintiti de filmarile de atunci, ati fi putut vedea cum tone de daramaturi au fost carate de valurile gigantice si duse pe distante foarte mari in interiorul insulei", a declarat Costas. Acelasi Costas Synolakis a ajuns la concluzia ca valurile antice ar fi fost la fel de puternice ca si cele din 2004, care au lovit coastele Thailandei si Sri Lanka si a ucis peste 250.000 de oameni. Dupa ce a studiat cultura minoica timp de zeci de ani, MacGillivray este uimit de magnitudinea dezastrului. "Minoicii erau atat de increzatori in vapoarele lor incat traiau in orase complet neprotejate desi acestea erau situate chiar de-a lungul coastelor. Acum, daca ne uitam la ce s-a intamplat la Banda Aceh (din Indonezia) in urma tsunamiului din 2004, bilantul tragic dupa catastrofa nota un procent de mortalitate de 80%. Daca privim in urma, si ne gandim la o astfel de catastrofa naturala cu un procent de mortalitate asemanator, ei bine, asta a insemnat sfarsitul minoicilor", este de parere Synolakis. Insa ce ar fi cauzat acel tsunami? Cercetatorii au efectuat datarea cu carbon a depunerilor, iar rezultatele sunt uluitoare: se pare ca valurile gigantice au lovit coasta chiar in acelasi timp cand a avut loc eruptia vulcanului Santorini, care este situat la 70 de km nord de Creta, la jumatatea celui de-al doilea mileniu i.H. Recentele studii stiintifice au stabilit ca eruptia de la Santorini a fost de cel putin zece ori mai puternica decat eruptia vulcanului Krakatoa din 1883, care a distrus 165 de sate si a ucis peste 30.000 de persoane. Zgomotul eruptiei s-a putut auzi la o distanta de trei mii de kilometri. Costas Synolakis este de parere ca prabusirea conului vulcanului Santorini in mare in timpul eruptiei a fost mecanismul care a generat valul gigantic care a distrus orasele minoice. Nu este clar daca valul tsunami a putut ajunge chiar la capitala minoica Knossos, insa eruptia vulcanului a adus cu ea alte consecinte devastatoare: ploi de cenusa si distrugerea iremediabila a recoltelor. Cu porturile devastate si flota distrusa, minoicii nu s-au mai putut redresa niciodata, aceasta fiind ultima explicatie a mitului civilizatiei inghitite de ape, in viziunea cercetatorilor. "Marturia" lui Platon Atlantida este unul dintre cele mai fascinante mistere ale lumii. Mii de ipoteze, sute de carti si filme doresc sa explice unde a fost, de ce a disparut si cine au fost atlantii. Totul se pare ca a pornit de la filosoful grec Platon, care povesteste in "Republica" ca Atlantida era o insula mult mai mare decat Asia si Libia luate la un loc si ca s-ar afla dincolo de coloanele lui Hercule (denumirea antica a stramtorii Gibraltar). Cu sase milenii inainte de Solon (640-558 i.Hr), Atlantida era un regat puternic cu o civilizatie foarte avansata, cu o constitutie perfecta si cu baze politice ideale. Din cauza decaderii si a dorintei de a cuceri, atlantii au starnit mania zeilor si Atlantida a fost scufundata sub ape. Platon spunea ca auzise povestea de la Critias, care o auzise la randul lui de la bunicul lui, iar strabunicul lui Critias o auzise de la Solon insusi.

Monica BICA