Cand Romania a adoptat, dupa caderea regimului comunist, o democratie cu un presedinte ales de popor - si nu de Parlament - au existat si voci care au pus in vedere ca se va ajunge la un conflict de putere, avand in vedere imposibilitatea practica de a defini cu suficienta acuratete atributiile presedintelui statului, respectiv ale Guvernului. Raspunsul a fost ca in Franta un atare sistem - semiprezidential - fusese promovat de generalul de Gaulle si functiona fara frictiuni majore sub presedintia de durata a lui Francois Mitterrand.
Numai ca Basescu nu-i Mitterrand, nici de Gaulle... Sistemul ar fi putut functiona si in Romania, daca in persoana actualului presedinte al statului nu s-ar fi combinat unele bune intentii cu o tendinta irepresibila de abuz de putere.
De aici, actualul conflict intre presedinte si Parlament, supus acum unei avizari din partea Curtii Constitutionale. Avizul admite nu "faptele grave" reclamate de Constitutie pentru suspendarea presedintelui statului, ci "formulari de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice". Ceea ce spune mult in privinta conditiilor de lucru. Incarcarea emotionala nu ajuta la consolidarea ordinii constitutionale. Incriminarea pe plan comportamental a presedintelui Traian Basescu este transparenta: "in masura in care se poate retine un asemenea comportament in sarcina domnului Traian Basescu - citim in avizul Curtii - acesta ramane responsabil, din punct de vedere politic si moral, in fata electoratului si a societatii civile".
Cu alte cuvinte, chiar daca votul popular permite presedintelui Basescu sa aiba un rol activ (nu doar protocolar), exista limite lipsite de sanctiune, e drept, dincolo de care incepe abuzul de drept; acesta e "procesul", pe scurt spus, in desfasurare la Bucuresti, unul privind bunele maniere....