Revolutionarii au cerut condamnarea pentru genocid La ultimul termen al procesului Revolutiei de la Timisoara, reprezentantul Parchetului a sustinut, in fata magistratilor, ca exista probe prin care se dovedeste ca cei doi fosti generali se fac vinovati de reprimarea revolutionarilor de la Timisoara si a cerut condamnarea celor doi in regim de detentie pentru omor deosebit de grav si tentativa la aceasta fapta. Aparatorul a aproximativ 60 de revolutionari constituiti in parti civile a cerut insa ca Stanculescu si Chitac sa fie condamnati pentru genocid, iar revolutionarii sa fie recompensati. De asemenea, avocatul a sustinut ca justificarea apararii, potrivit careia s-a tras din ordinul dat de Nicolae Ceausescu, nu poate inlatura raspunderea penala, deoarece "Codul Penal condamna infractiunea, nu ce a vrut sa comunice superiorul". Avocatul a aratat ca "fapte precum arestarea abuziva a peste 830 de persoane, impuscarea a 160 de persoane, incinerarea cu acid a 110 de morti neidentificati, aruncarea mortilor la groapa comuna si altele sunt fapte de genocid, nu de omor deosebit de grav". La randul sau, reprezentantul Ministerului Apararii a cerut achitarea celor doi generali si respingerea actiunilor civile. Avocatul lui Victor Atanasie Stanculescu a solicitat achitarea clientului sau pe motiv ca fapta nu exista. In opinia acestuia, la Timisoara au fost tulburari si tensiuni interne provocate de "interventia straina". Totodata, aparatorul a adaugat ca nimeni nu a tinut cont de "contributia generalului Stanculescu la victoria revolutiei". Si avocatul lui Mihai Chitac a cerut achitarea clientului sau, din aceleasi motive. Acesta a fost contrariat de numarul mare de parti civile, afirmand ca "Toata Timisoara s-a constituit parte civila cand la Catedrala a fost un singur mort". In timpul rejudecarii procesului, instanta a vizionat un CD cu imagini filmate in timpul evenimentelor din decembrie 1989, depus ca proba in dosar. CD - ul continea declaratia fostului prim-secretar judetean al PCR, Radu Balan, decedat intre timp, care recunoaste ca s-a tras din ordinul generalului Stanculescu. Rejudecare cu ajutorul lui Joita Tanase In 22 martie 2004, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis, dupa 14 ani de la Revolutie, rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, acuzati de reprimarea timisorenilor. Instanta suprema a motivat ca nu a fost respectat dreptul la aparare, in 1999, atunci cand cei doi au fost condamnati initial la cate 15 ani de detentie. Fostii generali au obtinut rejudecarea dupa ce le-a fost admis, de catre fostul procuror general al Romaniei, Joita Tanase, memoriul privind promovarea unui recurs in anulare. Fostul procuror general al Romaniei sustinea ca hotararile Curtii Supreme de Justitie prin care generalii Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac au fost condamnati, in 15 iulie 1999, la cate 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la cate opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav sunt netemeinice si nelegale. Actiunea judiciara favorabila generalilor era motivata, printre altele, prin faptul ca expertiza medico-legala psihiatica privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stanculescu nu a fost efectuata in conditiile prevazute de lege. In 2 noiembrie 2005, judecatorii instantei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stanculescu. In 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legala efectuata lui Stanculescu arata ca generalul nu are tulburari de natura a-i modifica capacitatea psihica, situatie in care acesta poate raspunde penal pentru faptele sale. In aceste conditii, procesul celor doi fosti generali a fost reluat, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. (Andrei GHICIUSCA)