Dan CIACHIR 

M-a frapat de la inceput un Sf. Gheorghe omorand balaurul, prin limpezimea realista a celor doua culori liturgice consacrate - rosul si albastrul. Langa aceasta icoana pe sticla, una plina de pietate ortodoxa, spirituala si plastica deopotriva - Icoana Rastignirii. Si tot o icoana a Rastignirii, pe lemn, cu Cruce incorporata... Iradiau aceste icoane - din expozitia de care vorbesc - o prospetime a marturisirii, a credintei. Si mi-am amintit, o spun fara nici un fel de artificiu retoric, ca de un fapt penibil, consumat si clasat: de mini-ofensiva iconoclasta declansata in urma cu cateva luni de catre un anonim trimis sa atate. Bietul sectant era pornit pe icoanele din clasele din scoli - il deochiau. El s-a intors in vidul din care fusese extras, romanii si-au marturisit, innoind-o, legatura cu Biserica; legatura organica. Anul trecut, in Postul Pastelor, a fost agitat un zmeu cinematografic la Cannes; o pelicula realizata dupa blasfemia "Codul lui Da Vinci". Film prost, au spus criticii. A rascolit putin, totusi, a facut si incasari. Dar va sfarsi - daca nu s-a si intamplat lucrul acesta - intr-o arhiva. Pana la urma, filmul a constituit un prilej de marturisire crestina. Patetica, in Italia, si nu uit, in acest sens, emisiunea-maraton a lui Bruno Vespa, "Porta a porta", program cu peste zece milioane de telespectatori. N-a trecut o luna, abia incepuse Postul, de cand, cu "turle si sobe", cum ar fi spus un marxist rusofon de pe vremuri - a fost lansata la apa alta corabie cinematografica blasfemiatoare: un documentar cu pretentii "stiintifice" menit sa nege divinitatea lui Hristos. A contestat filmul chiar si un savant arheolog israelian, om de probitate profesionala si cu bun simt. Filmul a cazut si in calitate de afacere lucrativa. Inclin sa cred ca au fost mai castigati cei de la McDonald, atarnand langa restaurantele lor afisul "puteti tine post si la McDonald". Si, intr-adevar, de ce nu s-ar posti la McDonald, unde merg atatia copii, adolescenti si tineri? Icoana ortodoxa a Rastignirii, in variantele sale canonice stabilite de erminii, este prevalent simbolica in pietatea ei si nu are nimic naturalist. Intre ea si Holbein este o mare distanta. Nu inseamna ca patimile Mantuitorului nu au fost extreme; crancene. S-a tradus nu de mult o carte ampla si stralucita, "Isus - un profil biografic", scrisa de preotul si teologul catalan Armand Puig. E o lucrare foarte potrivita pentru omul zilelor noastre, mefient si setos de dovezi in maniera juridica. Un demers in tonul lui Holbein, respectiv al lucrarii, nu mai putin celebre, a lui Gr�newald. Un volum pe care il pot citi cu folos multi romani. Icoana ortodoxa a Rastignirii emana insa credinta si se adreseaza credintei. Care nu interpeleaza, nu "polemizeaza", ci asuma: "Astazi s-a spanzurat pe lemn, Cela ce spanzura Pamantul pe ape", spune o piesa imnografica bizantina. "Cine ne-ar putea desparti de Hristos?", se intreaba Apostolul Pavel. Si enumera cateva stramtorari materiale. Cu atat mai putin ne-ar putea desparti blasfemiile si ispitele grosolane. Icoana Rastignirii este treapta spre restaurarea noastra ontologica, spre Invierea in care credem si pe care o marturisim.