Valentin HOSSU-LONGIN 

Pentru romanii veniti in Cipru, fie a se stabili definitiv sau temporar la munca, fie turisti sau fotbalisti in cantonamentele de iarna, aceasta insula este atipica. Doua treimi greceasca (stat membru al UE) si una turceasca (recunoscuta doar de Turcia), inclusiv capitala Nicosia fiind impartita; in mijlocul marii fiind, este deosebit de secetoasa si cu putine paduri; cipriotii greci, caci de ei ne vom ocupa, sunt atat de ospitalieri, buni camarazi, corecti si familisti, incat ti-e greu sa-i parasesti. Actualmente, la o populatie de 750.000 de locuitori, sunt aproximativ 20.000 de romani, dintre care doar vreo 3000 stabiliti cu acte in regula, restul la munci sezoniere sau, din ce in ce mai putini, femei si barbati fara capatai. Cristina Todea a absolvit Facultatea de Filologie, sectia franceza-engleza, din Bucuresti, in 1961, si s-a casatorit cu cipriotul Chambis Christodoulou. Asa au ajuns in Cipru, in anii '60-'80, aproximativ trei sute de romance, profesoare, doctorite, arhitecte si inginere, intemeindu-si familii solide si respectate, cu soti fosti studenti in institutiile de invatamant superior din Romania. Doamnele noastre au reusit sa se integreze relativ usor in societatea cipriota, mai ales datorita afinitatii religioase (crestin-ortodoxa) si a asimilarii rapide a limbii elene, gasind de lucru conform pregatirii fiecareia, chiar daca pentru inceput au trait in localitati mai mici decat capitala si orasele Larnaka, Lemesos (Limasol) si Pafos, de pe litoralul sud-estic al insulei. Oriunde s-au stabilit si muncit, ele si-au castigat un binemeritat prestigiu, purtand cu demnitate numele de roman! Dar, din 1990, pentru aproape un deceniu, imaginea romanilor s-a degradat constant. Neavand nevoie de vize, soseau in valuri tot felul de parasute si infractori, in asa masura incat cipriotii si-au schimbat complet atitudinea, socotind Romania o tara de hoti, prostituate si tigani. Insula in care nu prea se stia ce-i talharia si cersetoria (ca la noi, pe vremea lui Tepes!), unde acum "dansatoarele" romance destramau familii, s-a simtit invadata de neaveniti. Erau uitate in cronici vremurile cans pamantul lor era trecut prin foc si sabie, padurile rase, si locuitorii deveneau sclavi in propria tara. Spatiul foarte important in Mediterana fusese ocupat de persi, romani, arabi, franci, otomani sau britanici, fiecare stapanind zeci si chiar sute de ani, numai elenismul si virtutile localnicilor rezistand peste veacuri. Perioade de cumpana in istoria Ciprului (prima mentiune a numelui sau o gasim in Homer, dar chiar si zeita Afrodita, nascuta din spuma marii, se numea Kypris, insula fiind cel mai mare centru de exploatare a cuprului in antichitate) au fost mai tot timpul, drept care, la sfarsit de secol si mileniu trebuia gasita o solutie radicala: arestare, inchisoare si expulzare... Incet, incet, lucrurile au intrat in normal. Profesoara a ajuns la Nicosia, sotul devenind director de liceu. In 1995 a constituit "Alianta Romanilor din Cipru", primul nucleu de solidaritate a conationalilor nostri, care incearca sa cultive spiritualitatea romana si sa promoveze cultura romaneasca in insula zeitei frumusetii. Sub egida asociatiei, apare "Foaie de minte, inima si cultura romaneasca" (ingrijita de Silvia Leonidou), iar din februarie 2004 a debutat la Nicosia prima Scoala romaneasca din Cipru, la inceput cu 16 elevi (varsta intre 8 si 10 ani), avand-o ca invatatoare pe Anca Pericleous. Acum mai functioneaza inca doua clase in Liamasol, unde predau invatatoarea Carmen Ionescu si parintele Petre Matei, copiilor de romani care lucreaza in hotelarie si turism sau la fermele din zona.