Profesorul Yonah Alexander este recunoscut drept unul dintre cei mai importanti cercetatori plan mondial in domeniul terorismului si contra-terorismului. Este directorul Centrului international pentru studii in domeniul terorismului din cadrul Potomac Institute, Arlington, conduce si Centrul inter-universitar pentru studierea terorismului si este cercetator principal la George Washington University (Homeland Security Policy Institute). Este autorul a peste 90 de carti care au devenit adevarate lucrari de referinta. Printre acestea, "Usama bin Laden's al-Qaida: Profile of a Terrorist Network", "Combating Terrorism: Strategies of Ten Countries", "Counterterrorism Strategies: Successes and Failures of Six Nations", "Terror on the High Seas, from Piracy to Strategic Challege" si, in acest an, "The New Iranian Leadership. Ahmadinejad, Nuclear Ambition and the Middle East". "Profesorul Yonah Alexander este o veritabila institutie in ce priveste studiile asupra terorismului", afirma Jos� Maria Aznar, iar generalul Al Grey, fostul comandant al corpului de infanterie marina al armatei americane sublinia ca "profesorul Yonah Alexander ne-a oferit strategii in domeniul contraterorismului care sunt esentiale in batalia impotriva amenintarilor conventionale si neconventionale prezente si viitoare". Cat de reala este acum amenintarea terorista globala? Exista voci critice care acuza ca aceasta amenintare este intretinuta doar pentru a justifica in ochii opiniei publice interventii militare de tipul celei din Irak! Din nefericire, dupa 11 septembrie, situatia globala continua sa se deterioreze. Problema esentiala poate fi redusa la doua intrebari fundamentale. Prima: ceea ce este mai rau urmeaza de-abia sa vina, adica vom mai avea evenimente ca cel de pe 11 septembrie sau chiar mai grave? A doua intrebare: vor exista atacuri chimice, biologice sau nucleare? Pe scurt, raspunsul este ca, cu siguranta, asa se va intampla. Problema nu este daca asemenea atacuri se vor produce, ci cand anume, unde, sub ce forma si cu ce impact. Gandirea strategica a teroristilor este dominata de nevoia de a continua seria loviturilor si nu numai impotriva Occidentului, SUA si tarilor europene, dar si a Estului. Prin asta inteleg de ce tari arabe precum Egiptul, Arabia Saudita, Maroc, Tunisia. Dar si Federatia Rusa constituie o tinta. Recent, in Algeria a existat un complot care viza un atac impotriva muncitorilor rusi care lucrau la o companie de gaz, motivul fiind Cecenia. In acest moment, rusii reprezinta o tinta din ce in ce mai serioasa, dar si China, din cauza problemelor care exista in comunitatile musulmane din vestul acestei tari. Este vorba despre luptatori antrenati in Afganistan sau Pakistan si care se reintorc in locul de bastina... Alaturi de China trebuie sa amintim si de o alta tara-tinta, India, din cauza situatiei conflictuale profunde dintre hindusii si musulmanii din Casmir. In acest sens, intreaga lume este acum in linia intai si, pentru a va raspunde la intrebarea dvs., da, amenintarea este absolut reala. Pe doua nivele. Primul este cel conventional: atacuri sinucigase cu bomba de tipul celor care s-au produs in Londra sau Madrid. Al doilea nivel il reprezinta escaladarea spre ceea ce numim "super-terorismul", cel care foloseste arme chimice, biologice sau nucleare. Credeti ca acest al doilea nivel este doar o amenintare de ordin teoretic sau organizatiile teroriste poseda deja capacitatea operationala pentru a lansa asemenea atacuri? Luna aceasta comemoram atacul terorist din Tokyo unde a fost folosit gaz sarin. Conform gandirii strategice a teroristilor, ei vor incerca sa achizitioneze orice tip de arma pe care ar putea-o folosi. Din informatiile pe care le avem actualmente asupra retelei Al-Queda, stim ca exista un antrenament specializat pentru folosirea de arme chimice si biologice si ca incearca sa achizitioneze de pe piata neagra si armament nuclear. Ca incearca, e posibil, dar cine poate spune ca au si reusit? Cu cateva luni in urma, in Bulgaria, politia de frontiera a putut confisca material nuclear care venea din Rusia. Politia de frontiera din Romania, Bulgaria, Republica Ceha etc. sunt in alerta tocmai din cauza acestei probleme pe care o reprezinta piata neagra a armamentelor. Pentru ca e evident faptul ca, atunci cand vorbim despre capacitati nucleare posibil de folosit de teroristi, nu ne referim la existenta unor echipe masive de fizicieni specializati in domeniul nuclear. E nevoie de cateva cunostinte elementare pentru a asambla o asa-numita "bomba murdara". Dar mai exista o vasta varietate de agenti care pot fi folositi pentru un atac devastator: am vorbit despre sarin, as dori sa reamintesc de ricin, o picatura putand ucide o suta de persoane. Apoi, ati vazut ce s-a intamplat in cazul uciderii la Londra a fostului agent KGB. Toate astea ma indreptatesc sa afirm ca trebuie sa privim la viitor cu mare ingrijorare si chiar daca exista doar o sansa de 1% ca teroristii sa foloseasca arme de distrugere in masa, noi trebuie sa fim pregatiti pentru a reduce riscurile. Asta inseamna, in primul rand, munca de informatii si apoi, daca asemenea evenimente vor avea loc, va trebui sa avem capacitatile necesare pentru a restaura cat se poate de rapid o viata normala la nivel social, sa putem actiona pentru refacerea infrastructurilor, a serviciilor medicale de urgenta. Trebuie sa ne pregatim pentru inimaginabil. Credeti ca Romania este deja sau ar putea deveni intr-un viitor apropiat o tinta pentru miscarile teroriste, data fiind pozitia tarii noastre aflata acum in prima linie a bataliei impotriva terorismului global? In trecut, in Romania s-a produs recrutarea unor strudenti straini, majoritatea palestinieni, organizati sub forma unor mici celule. Atunci, Romania nu era o tinta, dar acum, in special datorita rolului sau in comunitatea militara europeana, ca si a bazelor militare pe care le detineti si a fortelor armate trimise in Irak si Afganistan, problema exista. Numarul doi din Al -Queda a facut declaratii foarte limpezi impotriva acelor tari care coopereaza in lupta impotriva terorismului si asta ma face sa cred ca este doar o chestiune de timp pana cand Romania si conductele petroliere si gazoductele vor deveni o tinta. Din cate stiu, Romania analizeaza cu foarte mare atentie si foarte realist aceste riscuri, facand tot ceea ce este necesar pentru a le putea reduce. "Facand ceea ce este necesar", iata marea problema, deoarece s-au investit in intreaga lume sume enorme in munca serviciilor de informatii, in actiuni militare preventive sau ofensive, iar rezultatele pe plan global par sa fie departe de asteptari. Terorismul, ca si mafia, reprezinta o componenta permanenta a situatiei internationale. Va ramane cu noi pentru totdeauna. Aici e vorba despre criminalitatea obisnuita si, de cealalta parte, cea cu motivatie politica, adica terorismul. Din pacate, asta face parte acum din viata noastra de fiecare zi. Problema este cum poti trai o viata normala sau cum poti mentine un asemenea nivel de normalitate pe care atentate teroriste ca cel de la World Trade Center sau de la Madrid sa nu-l poata distruge. Foarte multe tari au incercat sa-si construiasca o serie de capacitati speciale in acest sens, dar trebuie sa intelegem ca imaginatia teroristilor nu are limite. La fel cum nu exista limita in intentiile lor de a distruge. Si mai exista o problema: diversitatea miscarilor teroriste. Se discuta acum foarte mult despre miscarile islamice radicale, dar mai exista inca multe altele si care nu au nimic de-aface cu Al-Queda. Spre exemplu, problema ETA in Spania, problema FARC in Columbia unde luptele dureaza de aproape 40 de ani, exista probleme grave in provincia Assam din nord-estul Indiei etc. Cheia problemei este studierea modialitatilor prin care putem reduce riscurile si pentru asta lupta nu se duce cu tancuri si rachete. Si nu exista nici o tara din lume, inclusiv supra-puterea care este SUA, sa poata duce singura o asemenea lupta. Iata de ce e nevoie sa avem parteneri, asa cum este Romania, tari care inteleg semnificatia amenintarii pe care o reprezinta terorismul. Atentie, terorismul impotriva unei tari inseamna, practic, un atac impotriva intregii comunitati internationale. Nu mai este o problema individuala, nici macar una europeana, ci una globala. De solidaritate globala. Dar, foarte mult timp s-a afirmat ca exista zone ale lumii care sunt in mod traditional ferite de fenomenul terorismului. Statele scandinave, spre exemplu... Tocmai m-am intors din Suedia si am petrecut o bucata de vreme studiind Scandinavia. Exista probleme cu implantarea retelei Al-Queda si o a doua problema o reprezinta zona de recrutare, oameni care s-au nascut in Suedia, Danemarca sau Norvegia. Marea problema este deci radicalizarea tinerei generatii, tinerii care reprezinta a doua, maximum a treia generatie nascuta in noile lor tari de adoptie. Este un fenomen extrem de important si care trebuie analizat cu toata atentia. Acelasi lucru se petrece si in Belgia, iar unii dintre teroristii sinucigasi din Orientul Mijlociu proveneau chiar de aici, din Belgia, tineri convertiti la Islam care au mers mai apoi in Irak, Palestina, Israel. In acest caz, problema cu care se confrunta tarile democratice, cele scandinave, Romania, Belgia, este sa gaseasca un echilibru intre ratiunile de securitate si amenintarea terorista. Nu se poate transforma o tara in dictatura - cu siguranta ca toate tarile noastre s-au confruntat cu probleme in acest domeniu in perioada celui de-al doilea razboi mondial - si, in consecinta, sfidarea este cum sa ramai o tara democratica, aparand si respectand libertatile fundamentale ale omului si, in acelasi timp, sa dispui ascultarea convorbirilor telefonice si sa le monitorizezi. Daca este necesar, asta trebuie facut respectand principiul non-intruziunii in viata privata. Sunteti de acord cu cei care sustin ideea ca prezenta in Europa a unor mari comunitati musulmane poate reprezenta o problema in momentul in care in Orientul Apropiat ar izbucni un conflict deschis? Atentie, nu trebuie sa condamnam islamul ca o religie care promoveaza terorismul. Islamul este confiscat cateodata de extremisti. N-ai nevoie de milioane de oameni care sa comita un atentat, e nevoie doar de 19 oameni care sa atace World Trade Center, e nevoie de un grup foarte mic care sa poata produce probleme extrem de grave. Problema este ca, din informatiile pe care le avem, din cele puse la dispozitie de serviciile britanice, acum exista mii de oameni, mii de tineri care sunt gata sa devina teroristi sinucigasi sau a caror atitudine se radicalizeaza. Si aceasta este provocarea reala careia trebuie sa-i facem fata. Trebuie sa punem in practica mecanisme de dialog cu acesti oameni pentru a fi siguri ca nu vor fi recrutati de miscarile teroriste. Este o problema de educatie care sa poata integra aceasta comunitate. Dar, in general, trebuie sa fim constienti ca printre noi se afla teroristii de maine. Pe mine ma ingrijoreaza urmatoarea suta de ani: nu numai teroristii de azi, ci si copiii lor, nepotii lor. Trei generatii. Pentru a putea face fata acestei situatii, trebuie sa difuzam elementele teologice negative care exista la nivelul conflictului politic. Asta inseamna ca, spre exemplu, in moschei trebuie sa se arate ca Islamul nu este o religie a razboiului, ci una a pacii. Aici exista un teren comun de actiune intre crestinism, islam si iudaism. De exemplu, din punctul de vedere al tuturor acestor credinte, exista un adevar comun: atunci cand salvezi o viata, este ca si cum ai salva intreaga omenire. Nu trebuie acum nici sa intram in panica pentru ca, spre exemplu, in Romania nu aveti in acest moment aceeasi problema grava care exista in Marea Britanie sau in Scandinavia, sau in Franta, sau in Germania, dar, potential, trebuie sa fiti extrem de atenti, tocmai din cauza rolului foarte important pe care-l joaca tara dvs. in aceasta batalie impotriva terorismului. Armele de lupta nu sunt numai actiunile politiei sau ale armatei, ci si inclestarea la nivelul ideilor. Ce se va intampla daca situatia din Kosovo se va degrada? Ati atins un subiect esential si extrem de important, una dintre cele mai mari probleme din acest moment. Trebuie sa fim ingrijorati in ce priveste Kosovo, Bosnia, de situatia generala din Balcani, ca punte de legatura intre Europa si Orientul Apropiat. Cred ca trebuie facut absolut tot ce este posibil pentru a detensiona situatia dar nu sunt foarte optimist asupra perspectivelor, tocmai din cauza existentei tendintei de radicalizare si a extremismului. Asta este marea problema: cred ca s-a deschis din nou o cutie a Pandorei. Care credeti ca este perspectiva pe termen scurt in ce priveste Iranul si potentialul de conflict din zona? Cred ca au fost facute o serie de miscari politice foarte bune la nivelul ONU, AIEEA, UE... Cred ca actiunea militara este ultima solutie pe care trebuie s-o luam in considerare. Sigur ca, daca orice altceva esueaza, se va ajunge aici si este extrem de primejdios. Presedintele Iranului, Ahmadinejad, este un om foarte periculos pentru ca ambitiile sale sunt nu numai in domeniul nuclear, ci si de a deveni liderul de necontestat al lumii islamice. Nu cred ca, in acest moment, s-ar pune problema unei interventii militare, nici la nivel american, nici la cel european, nici la cel israelian. Dar asta nu inseamna ca, daca ajungem la un stadiu in care s-ar pune problema supravietuirii, nu cred ca Israelul va ezita sa atace si trebuie reamintit ca Israelul poseda rachete nucleare tactice. In acest sens, Iranul trebuie sa inteleaga care sunt adevaratele sale probleme de securitate caci, din momentul in care ar avea arme nucleare, ar beneficia nu de mai multa, ci de mai putina securitate. Sansa lor ar fi sa coopereze cu comunitatea internationala. Pentru ca au de ales: fie acest tip de cooperare, fie sinucidere colectiva. Pentru asta trebuie insa ca toate canalele diplomatice sa functioneze si am convingerea ca nu am epuizat inca toate masurile diplomatice posibile.

Cristian UNTEANU, Bruxelles