Dupa trei secole, vechea Cetate a Bucurestilor incepe sa iasa din subteran la lumina, pe masura ce inainteaza lucrarile de reabilitare a Centrului Istoric, ajunse acum la cea de a doua faza, cea a sapaturilor. In cativa ani vom vedea "pe viu" Cetatea lui Vlad Tepes, strazile inguste de secol XVII care faceau legatura intre Curtea Domneasca si Hanul Serban Voda, Biserica Grecilor, hanurile si atelierele mestesugaresti de Ev Mediu. Inca de la primele tarnacoape, muncitorii au dat peste ruinele vechilor Bucuresti, pe strada Smardan: o pivninta de secol XVIII foarte bine conservata. "Am gasit o pivnita, langa o casa de la 1860, care este inca in picioare. Descoperirea demonstreaza mai multe lucruri: s-au gasit doua beciuri de la aceasta casa, si o moneda, datata la 1770. Zidurile pivnitei arata ca strada actuala (Smardan - n. red.) era mult mai ingusta, cu un metru si jumatate. (...) Sub caldaramul actual s-a gasit fundatia de piatra de rau a vechii strazi, de secol XIX, la o adancime de circa 60 de centimetri. De asemenea, la 1,30 metri au fost descoperite barne de lemn, de la vechile poduri de Ev Mediu. Pe aceste elemente de urbanism putem vedea trama stradala, de secol XVIII. In comun, aceste elemente ne pot ajuta sa reconstruim Bucurestiul Medieval, in Centrul Istoric. Impreuna cu arhitectii putem elabora un plan de conservare a siturilor valoroase, de punere in evidenta a acestor descoperiri, care vor fi pastrate si prezentate", a precizat, ieri, Gheorghe Adamesteanu, seful Sectiei Arheologie a Muzeului de Istorie Bucuresti. Santierele sunt atent supravegheate de arheologi. Doi dintre ei stau permanent langa muncitorii care sapa pentru reabilitarea acestei zone. "Este si normal sa se intample asa. Sunt o multime de vestigii care pot sa apara in timpul lucrarilor", a precizat arhitectul Catalin Cazacu, coordonatorul proiectului municipal de reabilitare a Centrului Istoric. "Daca apare cetatea lui Vlad Tepes, care este ascunsa aici, la intersectia strazii Soarelui cu Covaci, atunci vom avea nevoie de o intrerupere a lucrarilor. De asemenea, putin mai sus, pe Smardan, poate sa iasa la iveala Biserica Grecilor, cu cimitirul de aici, trei hanuri, doua hoteluri, sisteme de canalizare si de aductiune a apei. Sunt o multime de vestigii", a adaugat Gheorghe Adamesteanu.

Magda SEVERIN