Autoritatile locale din tara au reusit in 13 ani sa consolideze numai 12 imobile incadrate in clasa I de risc seismic. La randul lor, edilii Bucurestilor au consolidat doar zece - desi lista cuprinde 125 de asemenea cladiri. De la emiterea Ordonantei 20/1994, toti primarii Capitalei si-au planificat sa rezolve situatia imobilelor aflate in pericol de prabusire, dar si-au dovedit neputinta si dezinteresul. La sfarsit de an, o mare parte a fondurilor alocate de MLPAT erau returnate bugetului de stat. Dupa comemorarea a 30 de ani de la seismul din 1977, primarul Capitalei Adriean Videanu promite ca va rezolva problema, prin alocarea de locuinte provizorii familiilor care se vor muta pe timpul lucrarilor. Deocamdata insa, edilul nu are la dispozitie aceste spatii, pe care le va cumpara prin licitatie. Ritm "incalificabil" Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari HABITAT, a catalogat drept "incalificabil" ritmul programului guvernamental de consolidare. "Cu tot efortul depus de dl. ministru delegat Laszlo Borbely pentru a inaspri legislatia in domeniu, rezultatele nu au aparut. Eu as fi vrut, pe 4 martie, sa nu vad pe toate posturile Tv sau sa aud la radio tot felul de responsabili din diferite domenii, foarte ingrijorati de situatia cetatenilor, ci sa ne raporteze, concret, cate blocuri s-au consolidat. Este inadmisibil ca la 13 ani de la aparitia Ordonantei 20/1994, discutam despre 10 cladiri consolidate in Bucuresti... Nu zic ca n-a fost si vina proprietarilor, in anumite cazuri", ne-a declarat Mereuta. "Dezinteresul" proprietarilor - lipsa banilor Motivatia ca locatarii imobilelor in cauza nu sunt de acord cu consolidarea, din lipsa de bani, le-a picat manusa primarilor. Facilitatile oferite de guvernanti prin actul normativ amintit - si completat de Legea nr. 460/2001 - nu i-a convins pe proprietarii imobilelor cu bulina rosie sa se imprumute la banca. Multi dintre ei sunt batrani, saraci, iar edilii n-au prea avut timp sa le explice ca sunt scutiti de dobanda si de costul expertizei tehnice. "Sunt anumite cazuri in care proprietarii au blocat complet actiunea de consolidare, dar eu pun o intrebare: se pot face asemenea lucrari cu cetateanul in casa? Haideti sa nu ne mintim: intr-un fel se desfasoara o consolidare cand este eliberat frontul de lucru, si altfel cand cetateanul e nevoit sa stea doi ani cu peretii desfacuti si fara utilitati - fara apa, in frig", ne-a mai spus Mereuta. Referendum pentru consolidari In opinia presedintel ligii HABITAT, principala vina o poarta primariile, iar in Bucuresti - municipalitatea: "Primariile ar trebui sa se organizeze mai bine, sa puna la dispozitie spatii de locuit in perioada consolidarii. Macar echivalentul a doua-trei blocuri, astfel incat sa se elibereze respectivele spatii, sa dam drumul la consolidare si, in martie 2008, sa iasa, mandru, un primar, si sa spuna ca a consolidat doua blocuri. Nu sa anunte proiectul "Esplanada", pentru ca nu aceasta este agenda cetateanului... Se putea face un referendum - ca tot sunt la moda - sa se intrebe cetatenii pe ce trebuie cheltuiti banii? Pe reabilitare termica, pe consolidare, sau pe Esplanada ori pe borduri?", a mai spus reprezentantul asociatiilor de proprietari. Videanu "sare" cu promisiuni Promisiunea primarului general Adriean Videanu ca le va repartiza locuinte pentru mutarea, pe timpul lucrarilor, a acelor proprietari care vor accepta consolidarea, nu a intarziat. "Din pachetul de locuinte pe care il vom cumpara, o parte din ele vor fi utilizate pentru a le oferi locatarilor din blocurile care urmeaza sa fie consolidate, ca sa nu mai facem consolidarea cu locatarii in imobilul respectiv. Astfel, am si urgenta actiunea. Dar, in momentul de fata, nu avem acel pachet de locuinte. Pe masura ce se termina, sau se avanseaza procesul de achizitie, o parte dintre locuinte vor fi utilizate in acest scop", ne-a declarat edilul Capitalei.

Magda SEVERIN