Valentin HOSSU-LONGIN 

De un deceniu si ceva, dupa doua milenii, daco-romanii deveniti romani s-au aventurat spre Vest, pana la Atlantic, nu atat pentru a-si vedea "radacinile", cat pentru a cuceri piata capsunilor, a constructiilor, a cersetoriei si prostitutiei si a... bancomatelor. Ii mana nu atavice porniri istorice, cat dorinta de a face bani, chiar daca isi lasa acasa copiii si bunicii. Iata-i pe romani si romi luand cu asalt peninsulele mediteraniene, cu nu mai putin de doua milioane de suflete... in civil. O lupta pentru supravietuire, nu pentru a domina, ci de a fi recunoscuti ca fiind muncitori cu sapa, cum se spune, sau intreprinzatori in ale afacerilor, mai mult sau mai putin oneste. Pentru cei obisnuiti cu truda, autoritatile spaniole s-au aratat deosebit de ingaduitoare, ajutandu-i pe romani sa-si duca viata ca viata, sa-si reintregeasca familiile, copiii sa aiba acces la scoli, iar ei sa se specializeze si-n alte munci. Este de notorietate situatia celor din provincia Castellon, deveniti cetateni onorabili ai obstii si, unii dintre ei, meseriasi de frunte in ceramica. Deci, nu numai "capsunarii" - si aceia, bine veniti! - sunt la ordinea zilei, patronii si organele locale asigurandu-le un trai decent si un castig pe masura, cu mult peste ceea ce puteau obtine in tara. Primariile din zona i-au luat in evidenta pe cei mai harnici si stabili, punand mare pret pe voturile lor, mai ales ca unii si-au castigat, prin mici firme si anume initiative, un binemeritat prestigiu in randul bastinasilor. Sunt la mare cinste muncitorii din constructii si industrie, cei din servicii publice, hotelarie si turism. Si iata-i pe spaniolii multumiti de performantele "cosangenilor" intru Traian, ajutandu-i chiar sa-si puna in valoare calitatile manageriale, chit ca-i vorba de restaurante cu specific romanesc sau asociatii culturale si de intrajutorare. Intr-o tara pur catolica, ei sunt sprijiniti sa se roage in stil bizantin ortodox, copiii lor sa invete nu numai in limba lui Cervantes, ci si-n romaneste. Numai ca politia vegheaza! Printre sute de mii pusi pe treaba, acolo s-au aciuat si alti carpatini, mai ales tigani (n-au nici o legatura cu gitanii autohtoni), dand de furca, aproape zilnic, autoritatilor. Zi de zi sunt luati in colimator cersetori handicapati, balcaze cu prunci in brate, hoti de buzunare, bisnitari etc toti coordonati de cate un "centru", de tip mafiot, menit sa le aduca maharilor cat mai multi euroi. O filiera distincta este cea a tinerelor sortite prostitutiei, dupa ce fusesera momite ca vor lucra in hotelarie sau ca menajere; vai de capul lor! A doua lovitura a romanilor/romilor in Spania este spargerea bancomatelor si devalizarea punctelor de control din marile parcari, mai ales in timpul noptii. Dupa luni de supraveghere, politia spaniola a reusit sa puna mana pe cativa infractori, mult prea putini fata de cei ce ne fac de ras. Oficialitatile nu mai cugeta in privinta acestora (i-au ingaduit prea multa vreme!) si, dupa ce-i retin, ii expediaza acasa... P.S. In episodul urmator, "italicii".