Mihai TANASESCU 

Din cuantumul acestor fonduri, aproximativ 40% sunt alocate domeniului agricol. Peste 14 miliarde de euro sunt destinate investitiilor in dezvoltare rurala. Tot ce ramane de facut este ca cei interesati sa depuna proiecte de finantare la agentiile de plati, insarcinate cu distribuirea banilor europeni. De la deziderat si pana la fapte concrete este insa cale lunga. Guvernul Tariceanu a intarziat nejustificat de mult promovarea cadrului legislativ si a mecanismelor institutionale necesare pentru ca sistemul agricol romanesc sa poata beneficia de fondurile europene. Agentiile Nationale de Plati nu sunt inca pregatite, desi una din conditiile pentru aderarea Romaniei la UE a fost ca acestea sa functioneze. De asemenea, Planul National Strategic (PNS), cel prin intemediul caruia fermierii vor putea accesa fondurile structurale comunitare, nu a fost inca elaborat. Nici atentionarile oficialilor europeni si nici protestele fermierilor si ale sindicatelor din industria alimentara nu par sa determine Ministerul Agiculturii sa accelereze adoptarea acestor masuri. Aceste intarzieri vor amana foarte mult primele alocari de fonduri structurale. Guvernul Tariceanu a alocat bugetului Agriculturii pentru 2007 cu 23% mai putin decat anul trecut. Introducerea impozitului pe veniturile din agricultura si diminuarea alocatiilor de la buget vor face ca milioanele de tarani sa fie in imposibilitatea de a mai cultiva pamantul. Cu toate acestea, Executivul condus de Tariceanu a dat in nenumarate randuri asigurari ca Agricultura este pregatita de integrarea europeana. Intarzierile si balbaielile guvernantilor de la inceput de an au demonstrat ca asigurarile au fost doar promisiuni fara acoperire. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a interzis transhumanta pentru ca asa ar fi vrut UE. Cu toate acestea, normele europene prevad chiar plata unei prime suplimentare agricultorilor din zonele in care cresterea de ovine constituie o activitate traditionala sau contribuie in mod semnificativ la economia rurala. La fel de invaluite in ceata s-au dovedit a fi masurile necesare pentru comercializarea de catre tarani a produselor alimentare. Deficitul informational si lipsa de transparenta in aplicarea normelor europene pun in dificultate producatorii agricoli. In pofida unor asteptari fanteziste ale Ministerului Finantelor, un nivel de absortie a fondurilor europene mai mare de 10% in anul 2007 este nerealist. Statistica arata ca statele care au aderat la UE in mai 2004 nu au depasit un grad de absorbtie de 10% din fondurile structurale alocate pentru cresterea competitivitatii, pana la sfarsitul anului 2006. In acelasi timp insa, o rata de absorbtie sub 40% transforma tara noastra intr-un contribuitor net la bugetul Uniunii. Lipsa de preocupare pentru informarea cetatenilor din mediul rural asupra modului in care pot fi accesate fondurile europe duce la utilizarea ineficienta a banilor comunitari. In aceste conditii, programele destinate imbunatatirii performantelor din domeniul agricol vor ramane intentii frumoase insirate pe hartie oficiala, in timp ce starea agriculturii romanesti va continua sa se deterioreze.