Ileana CORNEA 

Mahmud Ahmadinejad ramane pe pozitie, explicand lumii intregi ca nu intentioneaza sa utilizeze energia nucleara in scopuri militare, ci pentru necesitati strict civile. Surse diplomatice de la Viena au semnalat ca numeroase dintre informatiile privind complexele nucleare iraniene furnizate inspectorilor ONU de catre serviciile secrete americane sunt nefondate - afirmatii care, vrem sau nu vrem - ne conduc in mod logic cu gandul la marota arsenalului fantoma de distrugere in masa, pretextul care a condus la declansarea razboiului din Irak, in 2003, si la tragedia cu care se confrunta si azi aceasta tara. Majoritatea acestor informatii, furnizate de catre CIA si alte agentii americane de securitate, nu au putut fi insa probate in urma investigatiilor demarate de inspectorii Agentiei Internationale de Energie Atomica. Imediat dupa difuzarea raportului AIEA, presedintele Ahmadinejad a anuntat ca poporul sau "vigilent" "isi va apara drepturile pana la capat si nu va face nici un pas inapoi" De altfel, Iranul a remarcat, in repetate randuri, ca apreciaza activitatea nucleara ca pe un drept firesc, semnaland ca mai multe state dezvolta tehnologie nucleara, fara a fi apostrofate de alte tari sau de organisme internationale. Nici gand sa stopeze operatiunile de imbogatire a uraniului. De fapt, chiar daca ar dori sa ghideze acest proces spre fabricarea armei atomice, ar mai avea foarte mult de lucru. Multi analisti militari din intreaga lume, inclusiv din SUA au recunoscut ca Teheranul nu dispune de mijloacele tehnice necesare purificarii uraniului pana la procentul de aproximativ 90 la suta, necesar fabricarii bombei atomice. Washingtonul - care, de la instalarea la putere a laburistului Tony Blair, a putut sa conteze pe Londra, in orice situatie, atat sub Administratia democrata a lui Bill Clinton, cat si in cei sase ani si jumatate de cand republicanul George W. Bush se afla la Casa Alba - are, acum, o surpriza neplacuta. Surse guvernamentale britanice si-au exprimat, fara echivoc, temerea ca SUA ar putea "rezolva problema iraniana prin mijloace militare" pana la finalul mandatului actualului presedinte, in cazul unui esec al diplomatiei. Este pentru prima data cand Blair insusi se pronunta impotriva folosirii actiunii militare impotriva Iranului. Declaratia a fost formulata cu numai cateva ore inainte ca AIEA sa constate ca Teheranul nu s-a conformat solicitarilor ONU". Opinii divergente pe aceasta tema exista chiar si in cadrul Administratiei americane. Seful Pentagonului, Robert Gates, care anterior ceruse negocieri directe cu Teheranul, se opune, in prezent, actiunii militare. Lista responsabililor americani care considera inoportun un atac armat impotriva Teheranului o include si pe Condoleeza Rice, secretarul de Stat, pana in prezent omul de incredere numarul unu al presedintelui George W. Bush. In schimb vicepresedintele Dick Cheney, care, timp de sase ani si-a facut foarte putin simtita prezenta in viata politica americana, ii cere, acum, cu insistenta, presedintelui Bush, sa mentina valabila optiunea unei actiuni militare si face presiuni asupra Pentagonului in vederea examinarii unor planuri specifice de razboi. Ce sfat va asculta fostul guvernator texan, ramane de vazut. Oricum, ingrijorator este faptul ca Romania se va ralia Americii, indiferent daca aceasta va opta sau nu pentru o solutie militara.