Daca va fi aprobata in forma propusa de catre Ministerul Sanatatii Publice, de la 1 ianuarie 2008, vom avea o lege in care va fi prevazuta obligativitatea fortifierii fainii cu fier si acid folic. In Romania, in alimentatia oamenilor se va utiliza, de la anul, numai faina fortifiata. "Pe teritoriul Romaniei sunt interzise importul, precum si productia si comercializarea de faina nefortifiata pentru utilizarea pe piata interna in alimentatia omului", prevede proiectul. Livrarea de catre producatori, comercianti sau importatori, pe piata interna pentru consum uman, a fainii nefortifiate sau fortifiate cu un continut de fier si acid folic neconform cu prevederile normelor tehnice ale legii; utilizarea in industria alimentara, pentru fabricarea de produse destinate pietei interne, a fainii nefortifiate sau fortifiate cu un continut de fier si acid folic neconform cu prevederile normelor tehnice vor constitui contraventii si vor fi sanctionate cu amenzi de la 10.000 lei la 15.000 lei. Deficiente nutritionale Procesele de productie, de ambalare si etichetare, precum si activitatile de transport, depozitare, comercializare si import ale fainii fortifiate este obligatoriu sa se desfasoare cu respectarea stricta a normelor in vigoare privind siguranta alimentelor. Pentru faina fortifiata se folosesc ambalaje care mentin calitatea fainii si concentratia de fier si acid folic, pe durata de valabilitate declarata de producator. Inspectia si controlul productiei interne si importului de faina fortifiata sunt obligatorii si se efectueaza de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Sigurata Alimentelor, conform atributiilor prevazute de lege. Ministerul Sanatatii lanseaza acest proiect, pentru reducerea anemiei, dupa modelul de prevenire a gusei endemice, prin iodarea sarii. In nota de fundamentare a documentului se folosesc rezultatele unor studii realizate in anii trecuti, care au indicat prezenta unor deficiente nutritionale la femeile tinere, la femeile insarcinate si la copii, ajungandu-se astfel la concluzia ca anemia este o problema majora de sanatate publica in Romania, anemia prin deficit de fier si de acid folic ducand la o scadere a productivitatii muncii cu pierderi estimate la 265 de milioane de dolari/an. "La nivel national, se inregistreaza pierdere de energie, productivitate, inteligenta si reducerea cresterii economice, cu efecte semnificative asupra PIB, reducerile acestuia ajungand pana la 5%", explica nota de fundamentare. Prin fortifiere se intelege imbogatirea cu minerale si vitamine a alimentelor consumate in mod obisnuit, in scopul imbunatatirii valorii nutritive a acestora. Si pentru ca painea reprezinta un aliment de baza in Romania si este consumata de intreaga populatie, indiferent de varsta sau categorie sociala, acesta este principalul motiv pentru care a fost aleasa faina. Un popor bolnav Pana aici totul pare in regula, fortifierea fainii dovedindu-se, la nivel global, cea mai eficienta metoda de preventie si corectie a anemiei. "Cantitatile necesare de supliment nutritiv din continutul premix-ului (amestecul de vitamine si minerale) sunt extrem de scazute. Costurile in cazul folosirii premixului sunt de 1,68 lei/tona de faina, investitia in moara variaza intre 4.800 si 24.000 de lei, iar costul suplimentar la consumator pentru o paine de 300 de grame pe zi este de 0,192 lei/an", spune Ministerul Sanatatii. Dar, asa cum arata si nota de fundamentare, segmentul de populatie afectat de anemie este format din femeile insarcinate si copii. Ori in Romania mai traiesc tineri, adulti si batrani. De ce sa dam vitamine tuturor, bine stiut fiind faptul ca orice exces are efecte daunatoare. Nu toata populatia este bolnava si deci, nu toata populatia trebuie tratata. Garanteaza Ministerul Sanatatiii ca odata demarata aceasta fortifiere, organismul nu devine dependent de aceste suplimente? Mai mult, in Programul National 3 de Sanatate al Ministerului Sanatatii Publice sunt stabilite interventii menite sa previna anemia cauzata de deficienta de fier la femeile insarcinate - adica li se aloca, gratuit, vitamine si minerale. Desigur, introducerea unor produse fainoase cu un continut vitaminizat poate fi o optiune. Dar nu este corect, iar proiectul in cauza este deja combatut vehement pe site-ul ministerului, ca toate produsele sa contina aceste elemente de nutritie, iar noi, consumatorii, sa nu avem de unde alege. Excesul de fier poate fi mortal Excesul de fier acumulat este cauza principala ce provoaca deteriorarea organelor si chiar moartea la pacientii cu talasemie majora. "Prin acest proiect, bolnavii cu talasemie majora politransfuzati vor fi direct afectati. Talasemia este o anemie hemolitica congenitala dependenta de transfuzii sangvine pe toata durata vietii. Consecinta acestui regim cronic transfuzional este supraincarcarea masiva cu fier, cu depunerea lui in ficat, cord, pancreas, splina, tegumente, glande endocrine, generand multiple insuficiente de organ. Pentru eliminarea excesului de fier, pacientii cu talasemie majora urmeaza un tratament cronic cu chelator de fier, ce consta in perfuzii zilnice lente sub-cutanate 10-12 ore/zi cu ajutorul unor pompe injectomat. Acesti bolnavi au contraindicatii in a consuma alimente bogate in fier - vita, porc, ficat, rinichi, spanac, vitamine cu fier sau cereale cu fier", ne comunica in scris membri ai Asociatiei Bolnavilor de Thalasemie Majora din Romania. Si la multi dintre bolnavii cu hepatita C se intalneste un nivel mai mare de fier depozitat in ficat. Studiile au aratat ca fierul in exces scade raspunsul la tratamentul cu Interferon al acestor pacienti. Bolnavilor cu hepatita C, care au nivele crescute ale fierului in sange, sau care au ciroza, li se recomanda sa evite suplimentele cu fier si sa reduca, in alimentatia lor, pe cat posibil, alimentele care pot aduce un aport crescut de fier in organism. Hemocromatoza este o boala care apare din cauza acumularii fierului in organismul uman. Fiziologic, organismul retine si depoziteaza o cantitate mica de fier in maduva osoasa, ficat, rinichi si inima, dar acumularea in exces determina afectarea acestor organe. Hemocromatoza secundara, are, printre cauze, pe langa transfuziile sangvine repetate, anumite boli hematologice (cum ar fi talasemia), boli hepatice cronice - si dieta bogata in fier. Si aici, pacientii cu hemocromatoza trebuie sa respecte un regim alimentar cu continut cat mai sarac in fier. "Se interzice aportul de multivitamine care contin fier", aceasta este principala recomandare mentionata pe site-ul Universitatii de Medicina si Farmacie "V. Babes" din Timisoara - ce gazduieste un link special destinat profilului genetic al hemocromatizei ereditare in Romania. Covrigi doar cu sare iodata Pentru combaterea gusei endemice, din 2002, pentru fabricarea painii s-a stabilit obligativitatea utilizarii sarii iodate, in hrana animalelor si in industria alimentara utilizarea acesteia fiind optionala. Si atunci, brutarii s-au conformat, asa cum vor face acum morarii. Dar, nu s-au linistit bine, pentru ca, la sfarsitul anului 2006 - mai exact pe 22 decembrie - s-a stabilit obligativitatea folosirii sarii iodate si in cazul produselor de panificatie. Mai mult, potrivit noii reglementari, sarea iodata trebuie sa contina acum un procent mai mare de mg de iod/kg, mai exact 30, fata de 20; 50,6 kg iodat de potasiu/kg de sare, fata de 34 cat era pana acum; sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare, fata de 26 pana in prezent. Hotararea in cauza, 1904/2006, intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. Asta inseamna ca, de la sfarsitul lunii martie a.c., inclusiv cornurile si covrigii se vor produce cu sare iodata. Morarii sunt nemultumiti Alin Giurea, directorul general al societatii Pambac apreciaza ca moara moderna din dotarea unitatii sale poate realiza si controla fortifierea fainii cu fier si acid folic. "Insa, impunerea fortifierii obligatorii a fainii, ar putea genera, in cazul producatorilor care nu detin tehnologie moderna, fie o excludere din piata, fie investitii suplimentare pentru dotarea cu utilajele necesare unei fortifieri controlate", afirma Giurea. Despre impactul asupra pretului final al produsului, directorul de la Pambac spune ca, in conditiile in care in cazul Pambac exista deja utilajele necesare si personalul specializat care sa controleze noua operatiune, din calcule interne, fortifierea fainurilor tot ar genera o crestere a costurilor de circa 2 euro/tona de faina fabricata. "Ar fi normal ca aceste costuri sa fie suportate de la bugetul de stat", spune Giurea, nu asa cum prevede proiectul: "Impactul asupra bugetului de stat este zero, deoarece costurile implicate de aplicarea fortifierii vor fi acoperite prin efortul financiar al partenerului din sectorul privat". "Daca se doreste introducerea in fabricatie a acetui tip de faina, ea va trebui produsa in paralel cu faina obisnuita", apreciaza conducerea Pambac. In toate produsele de panificatie Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si produse fainoase - Rompan este nemultumit pentru ca, dintre organismele ce avizeaza proiectul in cauza lipseste Ministerul Agriculturii, institutie ce tuteleaza, controleaza si emite licentele de fabricatie pentru toate unitatile procesatoare din industria alimentara. Rompan considera ca "fortifierea fainii in perioada urmatoare nu trebuie realizata pentru toata faina fabricata in Romania deoarece: nu toti consumatorii de produse fainoase (paine, specialitati de panificatie, produse zaharoase, paste fainoase, biscuiti, produse de patiserie-cofetarie, produse de simigerie) trebuie sa consume adaosul suplimentar de fier si acid folic; iar cele peste 3.500 de unitati de morarit existente in Romania nu au dotarea necesara (dozatoare, mixere, aparatura de laborator) si nici calificarea necesara efectuarii acestei fortifieri a fainii in deplina siguranta". Investitii suplimentare de 30.000 de euro pe moara Conducerea Rompan spune ca aceste dotari pentru fiecare moara costa minim 30.000 de euro, in functie de dotari, sume de care aceste unitati nu dispun. De asemenea, costul ingredientelor care se adauga la faina si al investitiilor pe care trebuie sa le faca fiecare moara se va vedea in final imediat in scumpirea fainii si implicit in scumpirea painii. "In relatiile comerciale cu celelalte state membre ale UE vor aparea probleme atat la vanzarea de catre Romania, cat si la cumpararea de produse fainoase, deoarece este greu sa se departajeze productia pentru intern de aceea pentru extern", anunta Rompan. Prin urmare, patronatul cere ca fortifierea sa nu fie universala, cel putin in acest moment. "Poate fi folosita faina fortifiata in produsele pentru consumurile colective din maternitati, spitale, gradinite, scoli", sunt de parere morarii. Ei spun ca, potrivit unor informatii medicale, acidul folic poate fi folosit numai impreuna cu anumite vitamine B. In aceste conditii, sacii de polipropilena in care se ambaleaza faina, de obicei, trebuie schimbati cu ambalaje de hartie pentru a nu se degrada acidul folic. Rompan este principala asociatie din domeniul moraritului si panificatiei, ce reuneste toate unitatile mari din sector, cu o capacitate de macinis de 12.500 t/zi, adica peste 60% din capacitatea de macinis a tarii.n

Texte de Carmen POPESCU