Clubul Roman de Presa considera drept rusinoasa decizia Curtii Constitutionale de a reincrimina calomnia si insulta. De asemenea, CRP cere incetarea mandatelor judecatorilor care au reincriminat insulta si calomnia. Prezentam in continuare integral dreptul la replica al CRP. Clubul Roman de Presa a luat act de publicarea pe pagina de Internet a Curtii Constitutionale a Deciziei 62 din 2007, care, prin efect, reincrimineaza calomnia si insulta. Asa cum ne-am pronuntat din 22 ianuarie, constatam caracterul rusinos al acestei decizii, intarit de motivatiile specifice unui stat autoritar si unei gandiri retrograde privind dreptul. Curtea Constitutionala a analizat unilateral chestiunea raportului intre libertatea de exprimare si demnitatea umana, cu rezultatul paradoxal al aruncarii in derizoriu a oricarei decizii adoptate in domeniul dreptului civil. Atata vreme cat Curtea Constitutionala constata faptul ca "demnitatea umana nu poate fi evaluata in bani si nici compensata prin foloase materiale", rezulta lipsa de temei a oricarei decizii date in civil pentru calomnie sau insulta prin care s-au stabilit despagubiri. Pe aceasta cale, ar trebui atacate ca nefiind legale de drept toate deciziile de acest fel care ar fi fost vreodata date. Atributiile Curtii Constitutionale sunt doar de natura negativa - trebuie sa decida daca o prevedere incalca sau nu Constitutia -, fara a avea dreptul de legiferare pozitiva, rezervat prin legea fundamentala, la art. 61, alin (1), exclusiv Parlamentului. Aceasta decizie este, insa, neconstitutionala, tocmai pentru ca majoritatea membrilor Curtii Constitutionale si-au luat libertatea sa decida faptul ca insulta sau calomnia constituie infractiuni. Exista, stupefiant, chiar exprimari in acest sens in decizia Curtii: "...in cazurile in care infractiunile de insulta si calomnie sunt savarsite prin presa". Mai mult chiar, Curtea Constitutionala statueaza un "principiu" teribil pentru o societate democratica: "dimensiunea constitutionala a delictelor de presa impune ca acestea sa nu poata fi eliminate din legislatie". Intr-o interpretare penibila a prevederii Constitutiei ca "delictele de presa se stabilesc prin lege", membrii acestui for statueaza ca, daca in Codul Penal s-ar afla o infractiune care ar putea fi comisa prin presa, respectiva infractiune nu ar putea fi eliminata din Codul Penal, chiar daca unica autoritate legiuitoare a tarii ar dori acest lucru. Prevederea constitutionala a definirii prin lege a delictelor de presa inseamna, insa, exact contrariul: ce este sau nu delict de presa este la latitudinea legiuitorului. Partinirea membrilor Curtii Constitutionale, unii dintre acestia aflati in atentia presei in dese ocazii, este evidenta in aceasta abordare: jurnalistii trebuie sa aiba condamnari penale. Nu exista o alta explicatie pentru faptul ca cea mai mare parte a acestei decizii suprapune capitolul "Infractiuni contra demnitatii", asa cum era acesta definit in Codul Penal pana in 2006, cu sintagma constitutionala a "delictelor de presa". Toate acestea reprezinta argumente pentru a sustine ca membrii Curtii Constitutionale care au votat in favoarea acestei decizii nu si-au respectat urmatoarea obligatie stipulata de legea de functionare a acestui organism, la articolul 64: indeplinirea functiei cu impartialitate si in respectul Constitutiei. Solicitam, pe cale de consecinta, aplicarea prevederilor art. 67 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, modificata si republicata in Monitorul Oficial nr. 643/16.07.2004, astfel incat plenul Curtii Constitutionale sa constate incetarea mandatului de judecator al acestei institutii pentru acei membri care au votat in favoarea acestei decizii, avand in vedere "incalcarea grava a obligatiilor prevazute la art. 64".

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa