Banca genetica a celor mai importante rase de animale din Romania a fost distrusa prin privatizarea Institutului de Biologie si Nutritie Animala de la Balotesti. Aceasta soarta a avut-o si proiectul "oaia uriasa de Teleorman", o rasa care are elemente anatomice comune cu reprezentarile stravechi ale oii din Miorita. Rasa, una exceptionala, urma sa fie omologata oficial, dar totul a fost sistat dupa privatizare. Institutul, care detine 64 de hectare langa DN1, a fost vandut grupului "LaDorna", al carui presedinte este cunoscutul om de afaceri Jean Valvis contra sumei de 150.000 de euro. Aici un metru patrat costa 50 de euro, valoarea reala a terenurilor Institutului fiind de 30 de milioane de euro. La aceasta ora Institutul este practic pustiu. Conform unei clauze din contractul de privatizare, "LaDorna" va putea vinde terenurile in 2009. In anul 2000, cercetatorii Institutului de Biologie si Nutritie Animala din Balotesti (IBNAB) au descoperit o rasa de oaie romaneasca necunoscuta pana la acea ora. La sediul institutiei, au sosit reprezentantii unei asociatii a crescatorilor de animale din Teleorman cu exemplare ale unei rase ciudate, pe care crescatorii o numeau "oaia uriasa de Teleorman". Animalele erau mai inalte decat cele obisnuite, berbecii aveau marimea unui ponei, capul de culoare neagra, coada foarte lunga, aproape ca atingea pamantul, urechi lungi ca de magar, iar botul, excesiv de curbat, dadea senzatia de nas acvilin. Intentia crescatorilor era sa omologheze aceasta rasa, pentru ca are calitati net superioare fata de celelalte existente, majoritatea imbunatatite genetic. Specialistii de la Balotesti au ramas uimiti de faptul ca acest rasa naturala, fara imbunatatiri genetice, ajunge la greutatea de 90 - 100 de kilograme la maturitate si are un caracter pronuntat de lapte. Mai exact, da intre 160 si 225 de litri de lapte pe perioada de lactatie de dupa fatare. Mai clar, da de doua ori mai multa carne si mai mult lapte decat orice alta oaie cunoscuta. Specialistii au trecut imediat la treaba. Au inceput sa caute provenienta oii, pentru ca era exclus sa fie o rasa raspandita doar intr-un judet. Falimentat de APAPS Proiectul de omologare a acestei rase de oaie, cu o productivitate deosebita, basca o rezonanta culturala iesita din comun, era pe cale de a se savarsi. Institutul de la Balotesti avea insa in posesie 64 de hectare de teren, pentru furajarea animalelor pe care le studia, situate in nordul Bucurestiului, pe DN1. Acolo unde metrul patrat costa, in medie, 50 de euro. Practic, institutul reprezenta o afacere de 30 de milioane de euro doar prin terenuri. Asa ca, in 2002, incepe distrugerea lui. Intra in administrare speciala, in functia de administrator special fiind numit de APAPS Liviu Harbuz, consilier al premierului Adrian Nastase. In aceasta perioada, patrimoniul genetic obtinut in 50 de ani de cercetari este distrus, inclusiv proiectul "oaie uriasa de Teleorman". Ce inseamna patrimoniu genetic? Este vorba de "biblioteca" genetica a celor mai productive rase de animale din Romania - oi, vaci, gaini, iepuri etc. - institutul din Balotesti fiind singurul de acest profil din tara. Asa cum se spune intr-un document oficial "rasele si liniile pure detinute la Balotesti constituiau patrimoniul genetic national, iar in cazul distrugerii sale nu mai exista posibilitati tehnice si financiare de refacere si se creeaza o dependenta pagubitoare fata de furnizorii externi de material biologic, cu repercusiuni nefavorabile asupra producatorilor si consumatorilor autohtoni". Practic, noi nu mai avem acum o baza de date privind cele mai productive rase autohtone de animale. In 2004, institutia a ajuns sa aiba datorii de trei milioane de euro. Desigur, declinul, dirijat, a indus ipoteza ca treaba nu mai merge din cauza ca nu are un proprietar privat. Asa ca in 2004 se trece la privatizarea IBNAB. Terenuri de 30 de milioane de euro, vandute pe 150.000 Un consortiu format din firmele Dorna Branzeturi, Dorna SA, LaDorna Agri, LaDorna Cheese si presedintele grupului LaDorna, Jean Valvis, a cumparat pachetul majoritar de actiuni detinut de stat la Institutul Balotesti, valoarea totala a tranzactiei fiind de 8,8 milioane euro. Suma include pretul achitat pentru pachetul de actiuni reprezentand 84,5 la suta din capitalul social si valoarea viitoarelor investitii tehnologice si de mediu. Atentie, Jean Valvis a scos din buzunar doar 5,45 miliarde lei, adica aproximativ 150.000 de euro, restul sumei fiind doar o ipotetica investitie viitoare. Obligatia cumparatorului era sa mentina si sa extinda obiectul de activitate al societatii si sa nu concedieze oamenii. Din partea statului actul de vanzare este semnat de Ovidiu Musetescu. Dupa ce a cumparat institutul, adica 60 de hectare la DN1, cu 150.000 de euro, Jean Valvis a decimat tot ce mai era de decimat si nu a investit nimic din ceea ce se angajase contractual. Institutul este la aceasta ora pustiu. 200 de angajati au fost concediati. Gripa aviara e de vina Jean Valvis sustine ca scopul pentru care a cumparat institutul a fost cel de a produce oua ecologice si carne de pui obtinuta in conditii similare. Prima data nu a mai facut-o cand a auzit de o boala aviara in Olanda. Apoi, sustine presedintele grupului Dorna, aparitia gripei aviare in Romania l-a determinat sa nu mai investeasca in scopul initial. "Suntem in discutii cu AVAS pentru ca acestia sa accepte o reorientare a destinatiei investitiilor", sustine Valvis. Acesta nu exclude ca o parte din terenuri sa fie valorificata imobiliar. Ce asteapta de fapt omul de afaceri grec? In 2009 expira o clauza a contractului, lucru care ii va permite sa schimbe profilul de activitate al institutului intr-unul imobiliar. Cum arata afacerea: Valvis a cumparat 60 de hectare de teren langa DN1 cu 150.000 de euro. Pretul pe metru patrat este aici de 50 de euro (langa Saftica chiar de 100 de euro pe metru patrat). In 2009 va fi liber sa vanda aceste terenuri. Valoarea lor totala va fi de 30 de milioane de euro. 30 de milioane minus 150.000 fac 29 de milioane de euro si un maruntis de 850.000 euro. Pai nu merita sa omori Miorita pentru suma asta? Bulgarii au "oaia de Plevna" Profesorul Ioan Cureu, fostul sef al departamentului de genetica din cadrul Institutului de Biologie si Nutritie Animala (foto), sustine ca "oaia uriasa de Teleorman" are un echivalent si in Bulgaria. "Noi ne-am sesizat si am purtat discutii indelungi asupra rasei si ariei ei de raspandire. Se parea ca este oaia predominanta din Lunca Dunarii, in sudul si nordul fluviului. Are un echivalent in nordul Bulgariei (la aromani - n.r.), unde este cunoscuta sub denumirea de "oaia de Plevna". In gospodariile din Teleorman este cunoscuta drept "oaia saracului", pentru ca e putin pretentioasa, foarte rezistenta la boli si foarte productiva. Mai mult, mieii pascali din Bucuresti provin in mare parte din aceasta rasa, deoarece mielul are 5 - 6 kilograme la fatare, iar dupa 21 de zile are 12 - 15 kilograme. Este absolut senzational. Nu imi dau seama de ce nu a fost cunoscuta oficial pana in anul 2000 de catre oamenii de stiinta. Noi am vrut sa o transformam intr-o linie noua de oaie de lapte, omologata. Era ideala in acest sens. Dar mai e un amanunt legat de originea acestui animal, care pe mine personal m-a pus pe ganduri: are cateva elemente anatomice - urechile si coada foarte lungi, iar botul e curbat, acvilin - lucru care o apropie foarte tare de imaginile oilor care apar in relicvele stravechi gasite de arheologi, legate de culturile religioase care au aceleasi origini cu ale baladei Miorita. Oile care apar in reprezentarile stravechi, ca si oaia de Teleorman, sunt clar deosebite de celelalte rase omologate cunoscute pana astazi. Este foarte posibil sa fie chiar rasa de oaie din care se tragea acea mioara din balada atat de cunoscuta", a declarat profesorul Ioan Cureu, fostul sef al departamentului de genetica din cadrul Institutului de Biologie si Nutritie Animala. Animal preistoric Intr-adevar, in aproape toate aceste relicve, reproduse in cartile istoricilor si etnologilor, oile preistorice de pe teritoriul Romaniei au botul curbat, acvilin, si coada lunga, elemente anatomice asemanatoare cu cele ale oii uriase din Teleorman. Unele reproduceri se refera si la stravechiul cult al Cabirilor, considerat de specialisti ca avand origini comune cu Miorita. Dupa reproducerile din volumul "Mitologia romana", de Romulus Vulcanescu, acest cult este reprezentat prin doua zeitati masculine care omoara o a treia zeitate, tot masculina, in prezenta unui personaj feminin si a celorlalte elemente care apar in balada Miorita, inclusiv oaia "nazdravana", care are botul curbat si coada foarte lunga. Oi cu botul curbat si coada lunga se regasesc si pe monumentul de la Adamclisi, dar si in alte reprezentari zoomorfe din lumea traca a Balcanilor.

Pagina realizata de I. GOLEA