Cristian Unteanu 

Va explica oare cum se face ca primul mare discurs politic european al presedintelui nostru il prinde intr-un moment fundamental opus celui de cu o luna in urma, cand lacrima fericit si emotionat, alaturi de premierul Tariceanu, pe umerii Europei care tocmai ne primise? Poate va incerca sa le explice cum, in doar 30 de zile, scena politica romaneasca a fost profund bulversata, traind o "criza profunda" generatoare de instabilitate. Poate, dar ii va fi greu sa foloseasca la Bruxelles aceiasi termeni cu care jongleaza la Bucuresti, atunci cand acuza o "tentativa de lovitura de stat". Cuvinte grele care, daca ar fi pronuntate si la Bruxelles, s-ar constitui intr-un semnal deosebit de grav pentru noii nostri parteneri, deloc doritori sa importe noi probleme in interiorul UE. De fapt, pe ei nu-i intereseaza atat deznodamantul scandalurilor de la Bucuresti, ci sa stie in ce masura Romania este afectata pe plan economic sau daca stabilitatea actului de guvernare e pusa realmente in primejdie. Noi vom spune ca e doar un foc de paie. Tonul discutiei l-a dat deja ministrul Razvan Ungureanu care a declarat pentru Reuters, la Bruxelles, cum ca "lasand artificiile retorice la o parte, viata politica in Romania nu este atat de agitata pe cat pare". Asa o fi si n-am vazut noi... In definitiv, probleme exista si Europa, ar putea argumenta pe buna dreptate autorii discursului prezidential. Asa este, ba chiar unele foarte serioase, dar deosebirea fundamentala este ca macar au bunul simt sa-si spele rufele acasa, chiar daca tot in vazul lumii si la ore de maxima audienta. Ai nostri, lucru pe care ar trebui sa-l stie Presedintele nostru, din prima secunda a izbucnirii scandalului biletelelor si tot timpul dupa aceea, au transferat laturile direct la nivelul grupurilor politice din Parlamentul European si al partidelor transnationale pe care le reprezinta. Asta a provocat reactii imediate si tensionate, marcate de comunicate ale uneia sau alteia dintre fortele politice angajate deschis alaturi de colegii din Romania: liberalii si socialistii. Iar socialistii sunt acum realmente isterizati de aprecierile facute de vice-presedintele Senatului Romaniei, domnul Corneliu Vadim Tudor. Iata in ce termeni l-a descris pe Martin Schultz, liderul socialistilor europeni: "Tocmai din patria nazismului, care a produs Holocaustul, vine un Hilter mic, intarziat, un zapacit ca sa fie mai catolic decat Papa. Mos Martin asta"... Dar nu numai acestea sunt problemele care au irumpt spre Bruxelles. Intrebarea este, persistenta, cat de mult adevar este in acuzatiile reciproce lansate intre presedinte si premier. Cat timp tema coruptiei era concentrata in carca opozitiei, explicatia care tinea la oficialii europeni era cea cu "dezastruoasa mostenire" si invocarea "sistemului ticalosit". Numai ca, acum, poate le va explica Presedintele cum stam cu grupurile de interese ale oligarhilor, actionand nu din afara, ci dinauntrul coalitiei care l-a adus la putere. Dar le va spune asta? Nu cred, pentru ca atunci se ajunge la temele conexe, adica ordonanta de urgenta anti-democratica trimisa fuguta de doamna Macovei la Guvern pentru a justifica puteri exceptionale pentru procurori. S-ar putea vorbi despre ascultarea telefoanelor, anchete teribile cu spioni sfarsite in coada de peste. Dar nu se va vorbi. Si atunci? Vom auzi un discurs despre Romania europeana si respectarea neabatuta a angajamentelor. Si ca pot sa conteze pe noi. Dar ei ce vor avea de spus?