Imensa frauda financiara, prin care Banca Internationala a Religiilor (BIR) a fost falimentata premeditat, risca sa genereze in primavara acestui an cea mai dura condamnare a statului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Mega-frauda realizata cu concursul unor inalti functionari de stat, cativa judecatori sindici de la Tribunalul Bucuresti si o mana de lichidatori judiciari si avocati, a dus la prejudicierea a 2188 de actionari ai BIR cu peste 100 milioane USD. Cu dobanzi si penalitati, prejudiciul actual a fost recalculat undeva la 400 milioane de USD. Cazul a fost reclamat in urma cu mai multi ani la CEDO, de catre actionarii BIR, iar de curand, instanta de la Strasbourg a admis plangerea. Guvernul a primit deja un set dur de intrebari referitoare la marea frauda, intrebari din care se desprinde o previzibila condamnare a Romaniei. Daca CEDO va stabili drept despagubiri macar suma minima de 100 milioane de dolari solicitata de pagubiti, Guvernul Romaniei va fi obligat s-o plateasca in maximum trei luni. Mai grav este ca o eventuala condamnare a statului roman poate atrage activarea clauzei de salvgardare pe Justitie. Dosarul penal cu responsabilii falimentarii BIR a fost musamalizat de catre DNA, care a dat NUP pe toata linia principalilor "actori". Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a desfiintat solutia de NUP, obligand DNA sa inceapa urmarirea penala. Decizia instantei supreme a venit ca urmare a admiterii cazului in principiu de catre CEDO de la Strasbourg. Raportul Parlamentului pe masa CEDO Documentele depuse la dosarul instantei europene, dar necunoscute opiniei publice, scot la iveala existenta unui raport al Comisiilor pentru Cercetarea Abuzurilor, atat de la Camera Deputatilor, cat si de la Senat. Raportul comun al celor doua camere, datat 21.09.2004 si depus la CEDO la 25.10.2004 (vezi facsimil), i-a surprins pe magistratii europeni. Fapt vizibil din chiar intrebarile adresate de ei Guvernului Romaniei. Este pentru prima data cand Parlamentul face o radiografie a unei imense fraude financiare, instiinteaza CEDO de la Strasbourg, dar Justitia romana refuza ani in sir sa scoata la lumina un caz uimitor de mare coruptie. Prezentam in continuare fragmente din Raportul Comun al Parlamentului, cu avertismentul de rigoare catre DNA, care risca prin inactiunea sa sa ne compromita in fata Uniunii Europene ca stat care nu doreste sa combata coruptia. Practic, demersul Parlamentului mai scoate la iveala si faptul ca in timp ce puterea legislativa acuza existenta unui caz de mare coruptie, puterea judecatoreasca o musamalizeaza la nivel de DNA. Publicam in continuare cele mai importante pasaje din raport. "Rechizitoriul" parlamentarilor "Inca din 2000, Comisiile permanente ale celor doua Camere au fost sesizate prin numeroase memorii de catre actionarii romani si straini ai BIR, despre faptul ca falimentul acestei banci a fost organizat si premeditat de catre un grup de interese (...) Rezultatele cercetarilor si verificarilor, completate cu expertize ale specialistilor, au condus la concluzia certa ca, in speta, ne aflam in fata unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata. Se subliniaza ca falimentarea mai multor banci romanesti a avut loc in perioada anilor 1996 - 2000. S-a stabilit cu certitudine ca un grup de interese, constituit din mai multe persoane, printre care avocatii Arin Stanescu, Calin Andrei Zamfirescu, Flavius Baias si altii, impreuna cu unele persoane din conducerea Bancii Nationale a Romaniei (Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza) si altii, cu complicitatea unor magistrati de la diferite instante, au reusit prin emiterea unor acte normative (OUG nr. 186/1999) - dupa arestarea fostului consilier guvernamental Fanel Pavalache, respinsa de Parlament, sa-si acopere activitatea de premeditare si de lichidare printr-un adevarat jaf al bancii mentionate. Din dovezi indubitabile rezulta fara echivoc actiunea de premeditare a falimentului BIR si de lichidare a acesteia, printr-o adevarata devastare a patrimoniului si fondurilor sale, prin cheltuirea si insusirea de catre asa-zisul lichidator (firma "Reconversie si Valorificare Active"/Moore Stephens - RVA), ai caror asociati sunt numitii Arin Stanescu si Calin Zamfirescu, a sute de miliarde lei, sub forma de proprii salarii, asa-zise bonusuri de performanta, onorarii, comisioane etc. Falimentul BIR si lichidarea acestei banci s-au efectuat in baza unor asa-zise acte normative si a altor documente privind procedura de faliment, initiate de grupul de interese mentionat, acestea fiind semnate si/sau contrasemnate de viceguvernatorul BNR, Emil Iota Ghizari si Mihai Bogza (...) a devenit de notorietate si faptul ca judecatorii Sectiei a VII-a Comerciale de la Tribunalul Bucuresti sunt total aserviti grupului de interese mentionat, dovedind permanent o atitudine de complicitate cu membrii acestuia, incalcand fara nici o jena prevederile legale. Este de notorietate si faptul ca pre-deliberarea hotararilor in dosarul BIR si alte dosare aveau loc prin apartamente (str. Tudor Arghezi nr. 26, et. 3, ap. 32), restaurantul Cafe Ole etc. In aceasta situatie, reprezentantii romani si straini ai celor 2188 de actionari ai BIR au dat in judecata Statul roman la CEDO, solicitand initial, in baza unei expertize, drept despagubiri pentru pagubele produse prin falimentul premeditat si lichidarea prin jaf a acestei banci suma de 101 - 106 milioane dolari SUA. Recent, acestia au adus la cunostinta Comisiei faptul ca dosarul mentionat se afla deja pe rolul Camerei a II-a a instantei mentionate, depunandu-se aici probe care atestau ca valoarea despagubirilor se ridica la 400 milioane USD, urmand sa fie efectuata notificarea procedurala catre Statul roman. Aflandu-ne in mod evident in fata unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor si Coruptiei din Camera Deputatilor a sesizat Parchetul General inca de la 13 februarie 2002, in prezent dosarul aflandu-se la Parchetul National Anticoruptie". Probele Comisiei Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor si Coruptiei din Camera Deputatilor a elaborat trei carti voluminoase purtand titlul "Razboi total impotriva coruptiei in Romania", prin care demonstreaza pas cu pas filmul falimentarii si jefuirii BIR. Potrivit raportului comun, cele trei volume, care contin sute de pagini de documente scanate, fotografii si declaratii, demonstreaza: - "grupul de interese s-a constituit inca din 1997 in scopul falimentarii unor banci romanesti; - ca acest grup a reusit sa emita, tot in perioada aceea, acte normative, in mod special pentru a-si acoperi activitatea infractionala si pentru a da aparenta legalitatii operatiunilor efectuate de acesta; - ca in activitatea sa infractionala, grupul a reusit sa atraga magistrati, care au dat si continua sa dea solutii in dispretul total al prevederilor legale". Cum se fura 550 de miliarde Investigatiile parlamentare au mai scos la iveala faptul ca "de la intrarea in BIR, firma de lichidare (ai carei actionari erau avocatii Arin Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu - actualul presedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania) a grupului de interese si-a insusit si a cheltuit din fondurile acestei banci, cu acordul viceguvernatorilor BNR, peste 550 miliarde lei, sub forma de proprii salarii, asa-zise bonusuri de performanta, de onorarii, de comisioane etc. Tot cu acordul acestora, grupul mentionat a instrainat active ale BIR la preturi derizorii (bunuri mobile si imobile) evaluate la mari valori, a acordat asa-zise discounturi la creantele bancii, de sute de miliarde de lei, producand pagube enorme acestei banci". Parlamentarii au concluzionat ca autoritatile competente "au ramas pasive si nu au intreprins nici un fel de masuri", fata de actele de coruptie sesizate de actionarii pagubiti. Cauzele care au determinat autoritatile sa fie pasive au fost enumerate si ele in raport: "exista interese obscure sau/si indicatii ale unor persoane sus-puse care determina instantele sa dea solutii neconforme cu legea, iar autoritatile abilitate - Parchetul National Anticoruptie, sa evite a lua masurile legale, cei incriminati bucurandu-se de intangibilitate, de impunitate, pentru a-si continua activitatea lor infractionala; ar exista persoane cu functii de mare raspundere din cadrul unor autoritati de stat care sunt implicate in caz, protejand, acoperind si aparand grupul de interese, neluandu-se nici o masura legala impotriva acestuia". Faliment fara titlu Comisiile permanente ale celor doua camere au concluzionat si faptul ca "BIR a fost si este lichidata fara un titlu juridic legal" pentru urmatoarele ratiuni: "Viceguvernatorul BNR Mihai Bogza a ordonat in perioada premergatoare declansarii falimentului BIR, masuri prin care, practic, a interzis functionarea normala a BIR, pentru a se fabrica motivele de faliment si a declansa apoi procedura lichidarii (...) Faptul a fost confirmat prin aceea ca cererea de faliment al BIR (semnata de acelasi Mihai Bogza) a fost introdusa abia la 29 iunie 2000 pentru ca, a doua zi, 30 iunie 2000, sa fie emisa OUG nr. 118/2000 in baza Notei de fundamentare redactata in luna martie, iar falimentul BIR sa fie pronuntat la 10 iulie 2000. In sentinta de declansare a falimentului BIR, magistrata Negru Cristina, care a judecat cauza, a mistificat adevarul afirmand ca Banca Nationala este creditoarea BIR, lucru absolut nereal, aceasta neavand resurse imprumutate de la nici o institutie financiar-bancara de stat sau privata. Prin sentinta de faliment a BIR, instanta nici nu a dispus lichidatorului (n.r - firma lui Arin Stanescu) atributiuni de lichidare a acesteia, ci numai atributiuni de a redacta un raport cu situatia financiara a bancii. Deci, in mod practic, BIR a fost si este lichidata fara un titlu juridic legal". Crima organizata si coruptie institutionalizata Comisiile Parlamentare au avertizat in raport ca in cadrul procesului de la CEDO de la Strasbourg se vor prezenta dovezi emise de institutii fundamentale ale statului roman, respectiv concluziile comisiilor parlamentare, ale Procurorului General, ale ministrului Justitiei. Acestea vor atesta faptul ca "in speta este vorba de o actiune de crima organizata si coruptie institutionalizata". Se va crea o situatie fara precedent in care, la instanta europeana, acuzarea la adresa Romaniei va fi facuta de institutii cheie ale Statului roman. Intrucat exista riscul ca pe baza probelor Statul roman sa fie obligat la plata unor depagubiri uriase - a conchis raportul - "se impune ca acest dosar sa fie solutionat de urgenta pe plan intern, pentru a se evita o hotarare a instantei europene". Plangeri penale contra procurorilor DNA Trei procurori DNA si doi specialisti din acelasi Parchet fac obiectul unei plangeri penale formulate la finele anului trecut de catre reprezentantii pagubitilor de la BIR, si depuse la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorii Mihaela Iorga-Moraru, Calin Nistor si Mariana Alexandru, impreuna cu specialistii Cornel Caragea si Gheorghe Burlacu, sunt acuzati de comiterea infractiunilor de abuz in serviciu si favorizarea infractorului pentru prestatia lor in "inmormantarea" dosarelor BIR. Prin Decizia nr. 5515 din 26.09.2006 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a desfiintat ordonanta din 23 noiembrie 2005 a DNA prin care toti faptuitorii din dosarul BIR primisera neinceperea urmaririi penale. Prin aceeasi decizie, instanta suprema a dispus trimiterea dosarului penal inapoi la DNA in vederea inceperii urmaririi penale impotriva tuturor persoanelor implicate: lichidatori, magistrati, inalti functionari. O eventuala condamnare a Romaniei la CEDO in acest caz, poate arunca in aer toate stradaniile de lupta anti-coruptie si poate atrage activarea clauzei de salvgardare pe Justitie.

Texte de Razvan SAVALIUC